Financial Times descrie povestea Sheriff, imperiul de afaceri care a capturat Transnistria. Compania se clatină însă, după ce regiunea separatistă a rămas fără gazul rusesc gratuit. Ar putea fi un moment-cheie pentru Moldova.

O fabrică de coniac. O echipă importantă de fotbal. Supermarketuri. Benzinării. Bănci. O fabrică de textile. Un post de televiziune. Un hotel. O rețea de telefonie mobilă. Un cazinou. O fermă de caviar și sturioni. O serie de site-uri de minare criptografică. Imperiul în expansiune al holdingului Sheriff ar fi probabil unul dintre cele mai mari și mai bogate de la periferia Europei – dacă cineva ar putea calcula cât valorează de fapt această afacere secretă, scrie Financial Times într-un articol semnat de Polina Ivanova în care conglomeratul care domină Transnistria este descris drept „compania ce controlează o țară”. Numai că, acum, Sheriff trece prin cea mai gravă provocare de la înființare. Războiul din Ucraina a tăiat accesul holdingului la portul Odesa și la gazul rusesc gratuit, surse vitale pentru imperiul construit de oligarhul Viktor Gușan. Iar pentru Chișinău există acum o oportunitate de schimbare a statu-quo-ului într-o regiune care ani de zile i-a creat probleme, arată Financial Times.

Primarul Iașului și șeful județului au lipsit ostentativ de la dezbaterea privind soluțiile de finanțare a autostrăzilor Moldovei. Pur și simplu PeniHill Chirica și Tablă Alexe au transmis publicului că îi doar-n șpiț, în cot și în pălărie de proiectul care ar putea scoate din sărăcie nord-estul țării. De ochii proștilor, au trimis un viceprimar și un vicepreședinte de CJ să țină discursuri despre patriotismul local și iubirea de țară în cel mai curat stil Caragiale. 
       

Norocul Iașului este că niște activiști civici idealiști (ONG-ul ”Hai că se poate”) au reușit să convingă zeci de firme locale importante și împreună cu acestea fac lobby pe lângă șefii din București pentru grăbirea construcției autostrăzilor A7 (Ploiești - Pașcani - Suceava - Siret) și A8 (Târgu Mureș - Iași - Ungheni). Ca urmare a acestor acțiuni toți responsabilii care au cu adevărat putere de decizie în construcția de autostrăzi discută la Iași în primul rând cu Urtoi & co apoi cu alții. 

Grupurile de firme IULIUS, Unirea Hotel & Spa, COTNARI, KOSAROM, TESTER Grup, Focality, Sandra Group, Electra Group, Fermador, Grup Construcții Est, CONEST, Chemical Company, Bohemia, Gemini Grup și Luxor Residence sunt oficial ”parteneri strategici” ai unui eveniment ce promovează construcția rapidă a autostrăzii Ungheni - Iași - Târgu Mureș. Aceste firme au în spate acționari a căror avere cumulată trece de 2 miliarde euro.

România va beneficia de 16,68 miliarde de euro prin mecanismul european Security Action for Europe (SAFE - programul special de reînarmare a Europei). O parte din bani se va duce direct la Armată, vizându-se achiziții de tehnică militară, dezvoltarea de fabrici și integrarea în lanțurile valorice europene. O altă parte din bani (circa 7 miliarde euro) va fi folosită pentru prelungirea autostrăzii A7  (Ploiești - Pașcani) până la Siret și construirea urgentă până la granița cu Ucraina plus construcția tronsonului Pașcani – Iași – Ungheni din A8. Iar dacă socotim că tot din bani europeni se fac și capetele A8 la intrarea și ieșirea din munți (e drept că prin alt program - prin PNRR) vedem că 50% din A8 e asigurată de UE. Rămâne ca restul de 50% (adică cei 159 de km ce traversează propriu zis Carpații de la Târgu Neamț la Miercurea Nirajului) să fie rezolvat cumva de statul român. 

În lipsa unei autostrăzi spre Vest singura legătură modernă cu Vestul Europei rămâne avionul iar la acest capitol Chișinăul calcă pur și simplu Iașul în picioare. Spre exemplu, în luna august Aeroportul Chișinău a contorizat 757.790 pasageri în timp ce Iașul a adunat în luna iulie (ultima pentru care există cifre oficiale) abia 221.792 de călători. Un simplu calcul de clasa a 2-a arată că Aeroportul Chișinău bifează în numai 9 zile traficul pe care Iașul îl adună într-o lună întreagă. Ca să fie un pic mai dulce amarul ieșenilor precizăm că Suceava adună într-o lună cât Chișinăul în 3 zile iar traficul Bacăului e acoperit lejer în 1,8 zile. 

Secția a X-a de contencios administrativ și pentru achiziții publice a decis vineri 5 septembrie că turcii de la CCN au câștigat licitația pentru construirea Spitalului Regional de Urgență (SRU) Iași. Turcii au avut cea mai bună ofertă financiară - 1,7 miliarde lei, cu 100 milioane mai puțin față de cât a cerut principalul concurent - 1,78 miliarde lei solicitate de o asociere de firme condusă de Bog’Art. Ținând cont și de alte criterii decât cele financiare, inițial câștigătoarea licitației a fost declarat asocierea Bog’Art + Construcții Erbașu + Con-A Operations + Concelex + Conest Iași. Turcii au contestat raportul de procedură iar în urma reevaluării din perioada martie – iunie 2025 ANDIS a stabilit câștigătoare, de data aceasta, asocierea CCN + Dacorum Grup Iași + DZ Medicale + Rotary Construcții Mentenanță + Bedamiro Holding + UTI + Supermedical + KONE Ascensorul + Muzeul Național Brukenthal + Pirotehnic OSB + SBR Soletanche  + Geotesting.

Câțiva jurnaliști curajoși s-au infiltrat în armata digitală cu ajutorul căreia Moscova pregătește deturnarea alegerilor parlamentare de pe 28 septembrie de la Chișinău. Sute de oameni au fost antrenați jumătate de an pentru a manipula naivii, o rețetă despre care unul din trainerii ruși recunosc explicit că au folosit-o și în România la promovarea lui Călin Georgescu. La un moment dat, un trainer rus a scăpat ”pormubelul”: ”Se plătește direct de la Moscova”. Vedeți mai jos dezvăluiri și înregistrări video explicite, totul demonstrând cum încearcă Rusia să demoleze democrațiile de la Chișinău și București. 

Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” din Iași a semnat contractele de finanțare pentru trei proiecte majore în domeniul sănătății și cercetării medicale, cu o valoare totală de 137.132.507,52 lei (27.426.501,50 Euro).

Proinvest Group Iași lucrează la construcția unei fabrică de gheață de 3.500 mp în județul Constanța. Pentru acest proiect, firma ieșeană produce și livrează:

 ”Tensiunile din coaliţie pe marginea pachetului fiscal au evaporat 2 miliarde lei din evaluarea companiilor listate la Bursa de Valori Bucureştiîntr-o singură zi”, a anunțat Ziarul Financiar. Cele mai mari scăderi au fost la MedLife - 4,2%, Romgaz, Transgaz şi Antibiotice - câte 2%,Hidroelectrica şi Petrom, minus 1%. Bursa a reacționat astfel după ce s-a aflat că premierul Ilie Bolojan a amenințat cu demisia deoarece PSD și UDMR au refuzat să aprobe concedieri semnificative în administrația publică locală. Iniţial, coaliţia acceptase o formulă propusă de ministrul Dezvoltării, Cseke Attila, privind reducerea cu 25% a numărului maxim de posturi prevăzute de lege (circa 180.000). Premierul a revenit, ulterior, arătând că numărul real de funcţionari este mai mic – circa 158.000 – şi că reducerea de 25% ar însemna concedieri minime, „o mimare a reformei“. El a cerut o tăiere de 40–45% din posturi.

 Birourile din cadrul PALAS au băgat în conturile IULIUS 40 milioane euro în 2024, zona de retail a atras chirii de 38 milioane euro iar parcările subterane, spațiile de evenimente și ”acoperișurile fotovoltaice” au generat încă 14 milioane euro. Per total numai din business-ul PALAS omul de afaceri Iulian Dascălu a încasat un pic peste 90 milioane euro. Tranzacții anterioare făcute în România arată că valoarea proiectelor premium - așa cum este considerat PALAS Iași - se stabilește folosind un yield de 5% (adică investiția este recuperată în 20 de ani). Deci valoarea acestui business ar fi de 1,84 miliarde euro. De aici trebuie scăzute 10% cheltuieli de funcționare (deci 184 milioane euro) creditele încă nerambursate (circa 300 milioane euro) plus, probabil, încă 100 milioane euro pentru că o parte din terenul pe care e construit PALAS 1 este domeniu public. Rămâne o valoare netă de aproape 1,25 miliarde euro, nivel absolut fabulos pentru, totuși, un oraș de ”provincie”.