Conform unui raport recent publicat de Eurostat, regiunea București-Ilfov a obținut în 2023 cea mai scăzută rată a riscului de sărăcie din Uniunea Europeană, doar 2,1% dintre locuitori fiind expuși acestui risc. Această performanță remarcabilă reflectă nivelul ridicat de dezvoltare economică al capitalei României și al zonei sale metropolitane.

În schimb, regiunea Nord-Est, care include județul Iași, se confruntă cu o realitate economică mult diferită. Datele recente arată că rata riscului de sărăcie în această regiune este de peste 15 ori mai mare față de București-Ilfov, subliniind disparitățile economice majore dintre regiunile României.

Iași: Potențial subdezvoltat și nevoia de investiții

Iașiul, un important centru cultural, academic și istoric, deși este considerat motorul economic al regiunii Nord-Est, continuă să se confrunte cu provocări economice semnificative. Lipsa unei infrastructuri moderne, rata ridicată a migrației tinerilor și oportunitățile limitate de angajare contribuie la menținerea unor rate ridicate ale sărăciei.

Comparativ cu alte regiuni similare din Europa, precum regiunile Calabria și Sicilia din Italia, care înregistrează rate ale riscului de sărăcie de 40,6% și, respectiv, 38,0%, Nord-Estul României prezintă provocări similare. Aceste regiuni, ca și Iașiul, se confruntă cu o combinație de infrastructură deficitară, investiții limitate și un mediu economic insuficient diversificat.

Compararea Iașiului cu alte regiuni europene

Din punct de vedere al poziției geografice, Iașiul este situat strategic la granița estică a Uniunii Europene, oferind acces la piețele din Europa de Est. Cu toate acestea, regiunile similare din Europa de Vest, cum ar fi regiunea belgiană Oost-Vlaanderen (cu o rată a riscului de sărăcie de doar 5,4%), beneficiază de politici publice bine gândite, infrastructură modernă și sprijin semnificativ pentru antreprenoriat.

În timp ce Iașiul dispune de un număr mare de studenți și o forță de muncă calificată, atragerea investitorilor străini este încă limitată. Regiuni similare din Europa, precum orașele universitare din Polonia sau Cehia, au reușit să atragă investiții datorită parteneriatelor public-private și sprijinului consistent din fonduri europene.

Strategii pentru Dezvoltare Regională

Reducerea disparităților economice dintre București-Ilfov și Nord-Est necesită politici publice integrate care să includă:

• Dezvoltarea infrastructurii de transport, precum autostrăzi și conexiuni feroviare rapide;

• Crearea unor parcuri industriale și tehnologice care să stimuleze inovația și antreprenoriatul;

• Promovarea Iașiului ca destinație pentru investiții internaționale, având în vedere poziția sa strategică și forța de muncă calificată;

• Creșterea absorbției fondurilor europene pentru proiecte care susțin dezvoltarea locală.

Iașiul are un potențial semnificativ, dar transformarea sa într-un centru economic de succes necesită o strategie clară, sprijin constant și investiții bine direcționate. În timp ce București-Ilfov este un exemplu de dezvoltare accelerată, restul regiunilor din România, inclusiv Iașiul, pot deveni motoare economice prin reducerea disparităților regionale și promovarea unui model de dezvoltare sustenabilă.

• < Prev
• Next >