benea si noua sefa a cj bacau
La Bacău s-a consumat recent un "film" la care nici măcar indienii de la Bollywood ori telenoveliştii mexicani nu s-ar fi gândit: cvasifalimentara Compania Regională de Apă Bacău (CRAB) a semnat un contract de 640 de milioane de euro prin care ia "mocca" de la UE circa 440 milioane euroEste un veritabil miracol în condițiile în care CRAB nu a fost în stare, de una singură, nici măcar să ia de la bancă un credit mic pentru o cofinanţare de 6%, au trebuit să se pună garanţi Primăria, Consiliul Judeţean plus 40 de comune. Practic, tot judeţul a devenit acum prizonierul băncilor pentru o firmă ce are pierderi uriaşe - 60% din apă se scurge în pământ deoarece ţevile sunt ciuruite. Cu banii de la UE se speră ca pierderile de apă să se reducă la "doar" 25%. Pare scenariu de film horror dar e realitate. 
 
Cum s-a ajuns la un pot de 640 milioane euro 
     Din cauza problemelor economice (oficial CRAB face anual profit câţiva lei dar în realitate este în faliment de ani buni) regia de apă din Bacău nu a putut atrage nici măcar 1 euro de la UE în ultimii ani deşi i s-au pus "pe tavă" mai multe programe cu bani grei
     
Pentru a lua fonduri europene CRAB trebuia să vină cu o co-finanţare minoră (de la 2 la 6%) dar niciodată nu a avut profitul real care să o ajute să ia vagoane de bani de la UE. Mai mult, starea financiară reală a CRAB era atât de proastă încât nici una dintre băncile din România şi Europa nu a vrut să acorde credite pentru cofinanţare
     
Drept urmare de aproape 9 ani s-au tot adunat bani pe diverse programe de finanţare, bani dedicaţi expres regiei de apă din Bacău dar pe care CRAB nu i-a putut luat. Numai pe POIM (un program special al UE) s-au strâns peste 470 milioane euro. „Toată suma din POIM nu s-a pierdut, ci s-au adăugat la noul proiect regional circa 200 de milioane de euro”, a recunoscut şeful CRAB, Doru Constantin.
 
 
conducta crab avarie
 
Soluţia pentru a nu se pierde banii: întreg județul a devenit prizonierul băncilor
   
 
Cum exista riscul pierderii acestor bani Primăria Bacău şi Consiliul Judeţean Bacău au recurs la un gest extremau semnat ele la bancă în locul CRAB pentru a garanta un credit de 22 milioane euro. Suma reprezintă însă doar 60% din necesar, pentru că nimeni nu era chiar atât de nebun încât să semneze pentru 100% (ar fi însemnat că cei de la CRAB nu aveau chiar nici o obligaţie şi puteau continua dezastrul financiar de până atunci). Pentru restul de 40% din cofinanţare s-a făcut un alt şpagat extrem şi s-a forţat o finanţare bancară plus finanţare proprie asumată de CRAB. O nebunie financiară imposibil de imaginat într-o Europă care respectă regulile matematicii. 
     
Dar ce nu fac politicienii pentru a nu recunoaşte că au falimentat o firmă (CRAB-ul s-a prăbuşit nu doar din cauza managementului slab şi mai ales din cauza căpuşării afacerii de către politicienii locali). 
     
Oricum, la final a rezultat că Primăria, CJ-ul şi CRAB-ul s-au îndatorat la bănci la limita maximăAdică au devenit prizonieri. Până la 31 decembrie 2029, când trebuie să se termine „Proiectul regional de dezvoltare a Infrastructurii de apă și apă uzată în județul Bacău”, în judeţ nu se mai poate construi nimic de către autorităţi cu bani de la bănci. Adio şcoli, spitale, sală de sport ş.a. 
 
Până şi 40 de comune au devenit prizonierele băncilor
   
 
Ca să fie sigure că nu iau ţeapă, băncile au cerut şi obţinut ca 40 de primării din judeţ să semneze şi ele că-şi asumă răspunderea pentru buna derulare a proiectului. 
    
Dovada maximă de lipsă de încredere în regia de apă din Bacău este că fondurile europene nu au fost atrase prin CRAB ci puse pe numele ADIB, o asociația din care fac parte 40 de primării și CJ. Amănunt recunoscut de cel mai puternic politician din BACĂU, cel care a avertizat toţi semnatarii să nu cumva să se răzgândească şi să blocheze schema de finanţare atât de greu de construit. 
   
"Aceste investiții vin cu asumări din partea UAT-urilor beneficiare (municipii, oraşe, comune) şi implementarea cu succes a finanțării europene ține şi de modul în care comunitățile locale înțeleg că au şi obligația respectării angajamentelor asumate anterior. Provocările nu se opresc aici. Există antreprenori fără capacitate tehnică reală (dovedită în licitații doar prin hârtii) care au adjudecat deja numeroase contracte, ofertând prețuri nesustenabile, şi care au urmărit de la bun început doar un singur obiectiv, evident necinstit: acela de a încasa avansurile pe lucrări și de a pasa execuția propriu-zisă la tot felul de subcontractori, complet depășiți de anvergura și complexitatea lucrărilor.
     
 
La asta se adaugă lentoarea impardonabilă în eliberarea acordurilor și avizelor, precum și a autorizațiilor de construire de către instituțiile avizatoare și chiar de către Consiliul Județean. Este strigător la cer să ai contract de execuție semnat de 300 de zile, deci de aproape un an, dar investiția să bată pasul pe loc pentru că nu se emite autorizația de construire, invocându-se tot felul de motivații și pretexte.  
     
(...) Eu ştiu că ADIB şi CRAB au conlucrat 24/7 pentru ca această finanțare să fie obținută, iar toți cei care au vestit şi deplâns – cu lacrimi de crocodil – iminenta pierdere a banilor europeni sunt contrazişi acum de realitate. De altfel, sunt sigur că viitoarea conducere a CJ va lucra cel puțin la fel de aplicat cu ADIB & CRAB pentru a duce la bun sfârşit obiectivul finalizării tuturor acestor investiții în sistemele de utilități din județ” a transmis Dumnezeul politic al Bacăului, europarlamentarul PSD Dragoş Benea. 
  
crab
 
La Bacău acum sunt pierderi de 60% şi se visează la reducerea la "doar" 25%
     
 
În acest moment, pierderile CRAB în municipiul Bacău sunt de 60%, iar după  ani de investiţii masive se speră reducerea pierderilor la 25%. Pentru asta se va reabilita cu prioritate conducta principală de alimentare cu apă a Bacăului, de la Stejaru până la Barați, pe care apar periodic avarii. În plus, 114 milioane de euro sunt destinate investițiilor doar în rețelele municipiului Bacău. 
     
Formal însă Uniunii Europene i s-a "vândut" povestea furnizării de apă în mai tot județul Bacău: municipiile Bacău si Moinești, orașele Buhuși, Dărmanești și Târgu Ocna, și comunele Balcani, Bârsănești, Blăgești, Berești-Tazlău, Cașin, Cleja, Coțofănești, Dofteana, Faraoani, Filipești, Gârleni, Gioseni, Hemeiuș, Letea Veche, Livezi, Luizi Călugăra, Măgura, Măgirești, Mărgineni, Mânăstirea Cașin, Nicolae Bălcescu, Orbeni, Pârjol, Poduri, Răcăciuni, Racova, Sărata, Săucești, Secuieni, Tamași, Târgu Trotuș, Traian, Valea Seacă, Zemeș.
     
"După realizarea investițiilor, 160.842 locuitori din județul Bacău vor fi alimentaţi suplimentar cu apă de calitate conformă cu Directiva 98/83/CE prin proiectul POIM și PDD și alți 62.304 locuitori vor beneficia indirect de investiții, înlesnindu-se conectarea lor la infrastructura nou creată, prin alte surse de finanțare", scrie în documentul semnat cu UE.
     
Finanțarea este acordată prin Fondul European de Dezvoltare Regională (FEDR) în cadrul  Programului de Dezvoltare Durabilă (PDD) 2021-2027 și are o durată de implementare de 72 luni, până în decembrie 2029.
     
Valoarea totală a contractului este de aproape 3,2 miliarde lei inclusiv TVA, din care fonduri nerambursabile în valoare totală de aproape 2,2 miliarde de lei.
 
Bacăul continuă să se transforme în deşert câteva zile pe săptămână
     
 
Până la implementarea investiţiilor însă județul BACĂU suferă crâncen de sete şi nespălate. Spre exemplu, luni 15 iulie întregul oraş Oneşti a rămas fără apă, iar asta în plin cod roşu de caniculă. în urmă cu câteva zile se transformaseră în SAHARA oraşele Târgu Ocna, Dărmăneşti şi Moineşti, precum şi comunele Poduri, Ardeoani, Măgireşti, Dărmăneşti, Caşin, Târgu Trotuş (satele Târgu Trotuş, Viişoara, Tuta) ş.a. Fusese afectată de penuria de apă inclusiv platforma industrială Chimcomplex Borzești plus sediile altor firme.  

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.

Citeste mai multe articole din: TOPIASI

Contacteaza-ne

Telefon: +40723390003

Email: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Despre Proiect

Ultimele Articole

Bagaju' si Peisaju'

Secretele Iasului

Iaşul vechi

RokGallery module Iaşul vechi (id=174) does not have a gallery selected