Marti, 16 Aprilie 2024 00:37
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, acuză oficial Primăria Bucureşti că a împiedicat construirea unui proiect tip PALAS la Bucureşti. Acuzaţia a fost lansată la Constanţa şi era menită să arate ce descurcăreţ este primarul de acolo, membru în PNL-ul din care face parte şi ministrul (primarul Capitalei este un independent susţinut de USR).
"Ce s-a putut la Constanţa, din păcate, nu s-a putut la Primăria Generală din Bucureşti. Şi vă dau câteva exemple de proiecte pe care primarul Chiţac le-a depus la Ministerul Energiei. Pe PNRR, aveţi domnule primar modernizarea CET-ului, o investiţie importantă, cu o mulţime de paşi administrativi pe care i-am reuşit împreună. Aveţi modernizarea reţelelor de termoficare. Apelul e primul venit, primul servit, Constanţa a depus, Bucureştiul nici n-a pregătit. Vă felicit! Aveţi apel pentru parcuri fotovoltaice în Constanţa, în evaluare. Aţi făcut un lucru extraordinar, rezultatele se vor vedea în anii viitori, parteneriatul dintre Oil Terminal şi grupul Iulius, care înseamnă peste jumătate de miliard de investiţii şi care pur şi simplu va schimba faţa Constanţei şi va transforma oraşul într-o destinaţie pentru tot anul”, a spus vineri ministrul Burduja, potrivit Agerpres.
Ce PALAS e anunţat la Constanţa
Proiectul IULIUS lăudat de ministrul Energiei ar urma să redea Constanţei 38 de hectare de teren azi puternic poluat cu reziduuri petroliere. Acolo, după reabilitarea terenului, ar urma să fie construit cel de-al 4-lea PALAS, un proiect estimat acum la 815 milioane euro.
Mai multe articole publicitare apărute în presa de pe malul mării anunţă ce pregăteşte acolo omul de afaceri ieşean Iulian Dascălu: "Demersul va integra o grădină botanică și parc cu funcțiuni de relaxare, sport și entertainment în aer liber, dar și o componentă de birouri, astfel încât să se creeze oportunități investiționale, să susțină retenția tinerelor talente locale și dezvoltarea centrului universitar. Va fi și o destinație pentru shopping și recreere, cu noi concepte de retail și entertainment, fresh market cu producători și antreprenori locali, restaurante, bistrouri și cafenele tematice, dar și funcțiuni culturale și de divertisment, care să asigure posibilități de petrecere a timpului liber într-o manieră calitativă tot timpul anului".
Deci şi parc şi grădină botanică, da? Până acum PALAS-urile de la Iaşi şi Timişoara includeau "doar" câte un parc de 5 hectare fiecare. La Cluj, unde se va construi PALAS-ul nr 3, este prevăzută o zonă verde de aproape 12 hectare dar care va fi compusă dintr-un parc propriu plus 2 ale Primăriei. Bonus, va exista şi o promenadă de peste 1 hectar de zonă verde pe malul Someşului.
Ministrul Energiei a cerut încă din septembrie 2023 statului să ajute la construcţia de noi PALAS-uri
La începutul lunii septembrie 2023 SC Oil Terminal Constanţa, deținută de Statul român prin Ministerul Energiei, anunța la Bursa din Bucureşti că a semnat acordul de asociere cu o firmă din grupul Iulius pentru construirea cu 815 de milioane de euro a unui proiect imobiliar gigant în Constanţa. Imediat ministrul Energiei a făcut o declaraţie şoc: „Încurajăm toate companiile din portofoliul Ministerului Energiei să încheie astfel de parteneriate, într-un mod competitiv și transparent și să contribuie astfel la bunăstarea românilor prin crearea de locuri de muncă și prin creșterea calității vieții”, a declarat Sebastian Burduja. În traducere: Ministrul Energiei consideră proiectele PALAS un mare succes şi vrea multiplicarea lor pe terenurile firmelor de stat în toată ţara.
Cum au fost făcute primele PALAS-uri
Primul PALAS dezvoltat pe un teren al statului este cel din Iaşi. Terenul de 12 hectare aparţinea Primăriei şi Consiliului Judeţean. Ultima instituţie l-a cedat primeia apoi IULIUS a făcut un contract de asociere cu municipalitatea. În schimbul terenului Primăria primeşte anual o redevenţă fixă plus un procent din profit. Datorită negocierii "feroce" a fostului primar, Gheorghe Nichita, aceste sume sunt ridicole în comparaţie cu nivelul afacerii PALAS.
Câştigul Iaşului a fost însă de altă natură şi a compensat din plin "nepriceperea" Primăriei. PALAS a creat un uriaş hub de afaceri, un loc unde au fost create iniţial 9000 locuri de muncă, apoi încă 6000 (ultimele la PALAS Campus). Taxele încasate în urma acestor job-uri dar şi a afacerilor care au fost aduse la Iaşi de dezvoltarea PALAS trec anual de 500 milioane euro, o sumă ce bate orice redevenţă necerută de administraţia locală.
Cel de-al 2-lea PALAS (la Timişoara) a fost dezvoltat pe un teren privat dar pe care IULIUS îl preluase în anii 2000 de la stat.
Al 3-lea PALAS, cel care este construit acum la Cluj, beneficiază de un teren proprietate privată a grupului IULIUS. La Cluj a fost construit însă printr-un parteneriat - public - privat proiectul IULIUS Mall.
Dascălu voia să facă în Bucureşti un mega PALAS mai tare decât orice există în toată Europa Centrală şi de Est
Susţinerea oficială şi totală pe care o arată ministrul Energiei asocierilor public-privat pentru dezvoltarea de PALAS-uri vine la 2 ani după ce şeful statului român, preşedintele Klaus Johannis, a blocat construirea unui mega PALAS în Bucureşti pe circa 46 de hectare ale Romexpo. Acea afacere fusese aprobată de Parlament, validată apoi de Curtea Constituţională şi susţinută de Guvern în faţa Comisiei Europene. S-a opus vehement primarul Capitalei, cel arătat acum cu degetul de ministrul Energiei, dar blocarea proiectului a fost "opera" preşedintelui ţării care, în ultimul moment, a trimis în Parlament pentru "rediscutare" legea prin care terenul statului urma să ajungă la dispoziţia IULIUS. Iar politicienii au tradus imediat mesajul preşedintelui, îngropând rapid legea respectivă.
Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.
Citeste mai multe articole din:
TOPIASI