
La finalul anului 2022 primarul Iaşului a comandat (iar sclavii de la Iasi TV Life au executat) un interviu stil "glorie măreţului cârmaci", prilej de a lansa acuzaţii extrem de grave pentru un stat care se pretinde civilizat. "A fost un an plin de realizări, avem atâtea lucruri bune făcute" a început primarul oraşului care a ajuns să fie depăşit până şi de comune la capitole precum atragerea de fonduri europene, investiţii private ori investiţii publice. A urmat apoi o şarjă anti-Justiţie în cel mai pur stil PRM. "Am înnodat o relaţie politică corectă cu PNL, o relaţie eficientă. Totuşi n-am avut multă linişte pentru că fiind în vârful piramidei sunt ţinta perfectă. Dar am nădejdea că Justiţia în România îşi va face treaba până la urmă pentru că până acum nu consider că şi-a făcut treaba", a spus Mihai Chirica.
În ziua în care era scos de pe lista finanţărilor prin PNRR singurul mare obiectiv asumat de PNL Iaşi (Institutul Inimii, proiect de 300 milioane euro), "diamantul" liberalilor, adică Mihai Chirica, a făcut o declaraţie halucinantă. Încercând să explice de ce nu se teme de seria nesfârşită de anchete penale ale DNA şi DIICOT, primarul asumat de PNL a spus pe şleau că el se fereşte să atragă bani pentru a nu avea probleme cu procurorii. Deci cum să aducă la Iaşi finanţări de anvergură?
Comparaţia între Iaşi şi Cluj pare caraghioasă dacă ţinem cont de evoluţiile celor două metropole în ultimii ani. Simplul fapt că primarul Clujului a semnat în luna decembrie 2022 finanţări de aproape 18 miliarde lei în timp ce primarul Iaşului a dat cu "subsemnatul" doar la DNA şi DIICOT spune totul. Dacă nu ar fi investiţiile private (PALAS, Silk District, Delphi, Continental ş.a) Iaşul ar fi doar un Vaslui mai mare, nicidecum o metropolă cu pretenţii de capitală regională. 



Ziua începe prost pentru Nicolae Ceauşescu. A mers la culcare după miezul nopţii de 21-22 decembrie, după ce Milea i-a raportat că a „pus ordine” la Intercontinental. După câteva ore de somn, a ieşit să vadă dacă au sosit tancurile în faţa CC-ului. Nu sunt. Îi cheamă imediat pe Milea, Postelnicu şi Vlad (trio-ul zilelor acelea).
„Unde sunt tancurile, Milea?”



Pe 28 iulie 2022, Apavital a înregistrat la Judecătoria Iași trei acțiuni prin care a chemat în judecată Administrația Bazinală de Ape Prut-Bârlad. Obiectul îl constituie anularea a trei procese verbale întocmite de către ABA Prut-Bârlad pentru poluarea cursurilor de apă prin deversarea apelor uzate prin stațiile de epurare ale Apavital de pe raza județului Iași. Două dintre aceste litigii atrag atenția și ridică mari semne de întrebare asupra discernământului celor ce conduc cele două entități publice. O dovadă certă a „statului cretin” în care funcționarii pierd timpul și banii publici pe lucruri inutile. Un nonsens întâlnit doar în mediul bugetar! Procesele, care se judecă de luni de zile, consumă resursele umane, de timp și de bani a trei instituții publice: Apele Române, ApaVital și Judecătoria Iași.


În dimineața zilei de 24 februarie, Ucraina și Republica Moldova se deconectau temporar de la rețeaua sovietică de electricitate. Era un test. Planul era ca, între 24 și 26 februarie, să se izoleze și să se rebranșeze, pentru a evalua niște parametri tehnici. Speranța era ca, dacă totul mergea bine, cele două țări să se desprindă definitiv în 2023 de sistemul energetic al Comunității Statelor Independente (CSI, organizație formată din foste republici sovietice), pentru a se sincroniza cu sistemele energetice din Europa de Vest (ENTSO-E).
Știm cu toții ce s-a mai întâmplat în acea dimineață de 24 februarie. Când Rusia a început să bombardeze Kievul și, pe urmă, restul țării, Ucraina a refuzat să se mai conecteze la rețeaua sovietică de energie. Republica Moldova, legată ca infrastructură de Ucraina, a rămas și ea deconectată. O vreme, cele două țări au funcționat în regim izolat, o insulă energetică între rețelele europeană și rusă.
În Europa, a început o cursă contracronometru. Din 24 februarie și până pe 16 martie, europenii au făcut teste peste teste, pentru a vedea care ar fi riscurile unui blackout, în caz de explozii în Ucraina, de exemplu – „pentru că sunt într-adevăr niște fluxuri necontrolate de energie care circulă dintr-o parte în alta”, explică pentru Panorama Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie şi infrastructură. „Și testul acesta era cam la limită”, adaugă experta. Dar riscurile au fost considerate minime și așa au ajuns cele două țări să fie branșate pe repede-înainte la rețeaua continentală europeană.


Telefon: +40723390003
Email: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
TITLUL PROIECTULUI INVESTIȚII PENTRU DIGITALIZAREA…
COMUNICAT DE PRESA Martie 2025 AS MEDIA SRL…
Tot mai mulți români caută zboruri fără o destinaț…
Primele zile de toamna aduc si primele rezerva…
București, septembrie 2025 – În întreaga Europă, t…
Toată bursa pariurilor a sărit în aer joi la prânz…
La scurt timp după ce mitropolitul Moldove…
Mare minune de Sfânta Parascheva - s-a lungit…