vizita orban palas5Prim-ministrul Ludovic Orban a declarat marti ca nu cunoaste în detaliu proiectul care vizeaza trecerea unei suprafete de teren de 46 de hectare de la Romexpo din proprietatea statului în cea a Camerei de Comert, dar ca priveste cu „ochi favorabili” o dezvoltare imobiliara serioasa, care sa se desfasoare în conformitate cu legea. „Sigur ca sunt anumite institutii de la nivel guvernamental care vor trebui sa dea avize, acorduri, e normal si e firesc. O dezvoltare imobiliara serioasa, care sa aiba viziune – si aici, sa fim cinstiti, Iulius Mall nu e la prima dezvoltare urbana, are dezvoltari urbane spectaculoase în alte orase din România – si privim cu ochi favorabili, evident. Ea trebuie sa se desfasoare în conformitate cu legea si în conformitate cu toate procedurile care se deruleaza în astfel de situatii”, a afirmat Ludovic Orban. 
 
Anterior Guvernul spusese NU, ba chiar facea reclamații la UE
Pe 3 septembrie 2020, la o zi dupa ce Parlamentul vota (inclusiv prin reprezentanții PNL) legea prin care un teren de 46 de hectare din jurul Romexpo trecea gratuit în patrimoniul Camerei de Comerț, Guvernul anunța ”pe surse” ca nu e de acord cu proiectul. Oamenii lui Orban au avut grija sa împraștie prin mai toată presa dezicerea de legea votată de parlamentarii PNL. 
         
Apoi același guvern a trimis la Bruxelles un document prin care arata de ce nu e de acord cu legea ”Romexpo” - chichițe legislative.
 
Orban a fost la PALAS și a stat 30 de secunde pe șantier apoi aproape 30 de minute între 4 ochi cu Iulian Dascalu 
Pe 19 septembrie însa același Ludovic Orban venea la Iași, chipurile pentru un eveniment electoral (era înaintea alegerilor locale). Invitat sa vada șantierul PALAS Campus, cea mai mare investiție de profil din țară în acest moment, Orban a stat doar 30 de secunde pe șantier fără să facă poze, deși orice politician în plina campanie electorala ar fi făcut acolo un adevarat shooting foto și video
 
orban palas iasi
        
Premierul a intrat însa rapid în containerele de pe amplasamentul PALAS Campus și a stat acolo aproape 30 de minute. Cel mai probabil a vorbit cu Iulian Dascalu, afaceristul care face investiția de 120 milioane euro în extinderea PALAS și care vrea sa construiasca la București un mega PALAS pe amplasamentul ROMEXPO (VEZI AICI DETALII). 
       
La ieșirea din container Orban a refuzat sa faca vreo declarație. La fel de misterios a fost și Iulian Dascalu. 
 
Susținerea premierului a venit cu o zi înainte de verdictul Curții Constituționale. Concurența a bifat doar un articol critic într-un singur ziar
Un alt detaliu care spune multe. Anunțul sprijinului lui Ludovic Orban a fost facut marți, cu doar o zi înainte ca judecatorii Curții Constituționale sa spuna daca e constituționala legea prin care se dau gratuit cele 46 de hectare pe care ar urma sa fie ridicat mega PALAS-ul
        
Tot ca din întâmplare, tot marți ziarul Libertatea a publicat un nou articol atac la adresa proiectului de la ROMEXPO. Același ziar publicase anterior articole favorabile NEPI, un fond multimiardar care se plânge peste tot că ”moldoveanul” îi bagă în faliment afacerile din București (NEPI deține în capitală centrele comerciale MEGA Mall și Promenada Mall, afaceri ce vor fi crunt afectate de viitorul mega PALAS Un multi-miliardar sud-african dardaie de frică în fața unui ieșean și bocește la Bruxelles că ”moldoveanu” îl bagă în faliment. - topiasi.ro)
    
Pe fondul acestor ”gloanțe” trase preventiv, miercuri 18 noiembri Curtea Constituționala a amânat, pentru a doua oara, un verdict asupra legii ”Romexpo”. Noul termen a fost fixat pe 25 noiembrie. 
 
romexpo new center of the capital min
        
 
Guvernul caută să vadă cum poate Dascălu să facă un PALAS gigantic și dacă s-ar opune Curtea Constituțională 
Marți Ludovic Orban spunea foarte nonșalant că ”un asemenea proiect (mega PALAS - n.n.) poate deveni un pol de atracție, un centru de greutate si sa genereze o îmbunatatire a calitatii vietii, pâna la urma. Dar sigur ca el trebuie pus pe baze solide. E nevoie de Primaria Generala a Capitalei, care, evident, trebuie sa aprobe documentatiile urbanistice pentru un astfel de proiect. E nevoie de finantare si aici trebuie sa va spun ca am înteles ca finantarea este o finantare privata. Nu este o finantare publica, în care sa ceara bani de la buget pentru realizarea acestui proiect. Deci, un proiect cu finantare privata, în care practic investitorul este cel care risca sa obtina finantarea pentru dezvoltarea acestui proiect”, a declarat premierul.
         
Aflat alături, șeful Camerei de Comerț a României (asociatul lui Dascălu în dezvoltarea megaPALAS-ului) a anunțat că s-au căutat soluții de dezvoltare a afacerii și dacă judecătorii Curții Constituționale vor vor anula legea votată pe 2 septembrie. ”Camera de Comert are, în continuare, 33 de ani folosinta acestui teren. Ceea ce vedeti la suprafata acestui teren – platforma de beton, cladiri – reprezinta proprietate privata a Romexpo, Romexpo fiind societatea Camerei de Comert a României. Deci viata merge înainte si exista viata si dupa decizia CCR, tot cu Camera de Comert pe aceasta locatie. Acel proiect probabil ar trebui repus, împreuna cu Guvernul de data aceasta, sub o alta formulaNu renuntam la acel proiect. De fapt, daca ma întrebati pe mine, aceasta lege nici nu ar fi trebuit sa ajunga la CCR. Este o decizie a Parlamentului României luata cu un vot, zic eu, covârsitor”, a subliniat șeful Camerei de Comerț. Iar Ludovic Orban, aflat la 3 metri distanță, nu l-a contrazis deloc, fapt extrem de sugestiv.  
 
palas romexpo 2
 
 
Dascălu a promis că statul va încasa 10 miliarde euro dacă îl lasă să facă megaPALAS-ul
         
Numai în faza de construcție, care ar dura 5 ani, statul ar urma să încaseze peste 400 de milioane de euro, din taxele pe autorizații, impozitul pe profit al constructorilor și al băncilor, contribuțiile pentru veniturile salariale și accizele la carburanți.
         
Statul va primi și mai mulți bani din momentul inaugurării proiectului, în cadrul căruia vor lucra peste 32.000 de angajați. Experții PriceWaterhouseCooper estimează că în fiecare an vor intra la bugetul de stat aproximativ 345 de milioane de euro, din contribuțiile pentru veniturile salariale, impozitul pe profit și pe clădiri.
         
La un calcul simplu, rezultă că în următorii 33 de ani – atât cât mai este valabil actualul contract de folosință a terenului, dar care în prezent nu aduce decât venituri modeste la buget – statul român va încasa în jur de 10 miliarde de euro. Adică aproape 4% din PIB-ul anual al României.

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.

Citeste mai multe articole din: Cei mai puternici ieseni

Contacteaza-ne

Telefon: +40723390003

Email: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.

Despre Proiect

Ultimele Articole

Bagaju' si Peisaju'

Secretele Iasului

Iaşul vechi

RokGallery module Iaşul vechi (id=174) does not have a gallery selected