El se dă "creator de guverne", "sfânt" şi "alesul lui Dumnezeu", "om providenţial pentru Iaşi", "motorul economiei regionale", ş.a. Duşmanii îl acuză vehement că e un şpagangiu - l-au numit din 2005 încoace "mister 10%", acuzaţie niciodată contrazisă de împricinat - şi susţin că "şi un cal dacă-l pui primar în locul lui Nichita tot mai bine este pentru Iaşi".

Între aceste extreme se situează Gheorghe Nichita, omul de care a depins tot ce mişcat în ultimii 10 ani în Iaşi.

Care-i este puterea

Din toamna lui 2003 Nichita conduce Iaşul cu mână de fier. Cei şapte ani petrecuţi anterior ca dictator la regia de apă l-au ajutat să-şi perfecţioneze arta conducerii, aşa că la Primărie a făcut tot ce i-a trecut prin cap fără existe vreo opoziţie interioară. 

De 10 ani Nichita dirijează totul în Iaşi într-o manieră ce ne situează mai degrabă într-o ţară bananieră decât una civilizată. El a stabilit cine poate face afaceri în oraş, deci cine se îmbogăţeşte şi cine nu, mulţi susţinând că "nu poţi să vinzi un cui în Iaşi fără aprobarea lui Gigi". Tot el a fost cel care a tras cele mai importante curmeie politice ajungând la un moment dat să impună chiar şefii altor filiale de partide. 

Cvasipatron al oraşului, Nichita a făcut ce-a vrut cu banii ieşenilor. A vrut Nichita să fie un fel de Berlusconi? Imediat echipa de fotbal a reînviat în 2003, a promovat în 2004 în Divizia A şi de atunci acolo s-au topi circa 50 milioane de euro din banii ieşenilor.

Pe acelaşi principiu al puterii discreţionare, Nichita a direcţionaqt din bugetul local bani şi terenuri spre Biserică iar imediat cohorte de popi l-au prezentat enoriaşilor drept "omul lui Dumnezeu". Iar când primarul a luat-o razna şi s-a lăudat că e "sfântul Gheorghe Nichita" nici un reprezentant al Bisericii nu a avut decenţa să-l tragă de mânecă.

Puterea i-a fost dată

Foarte interesantă este acapararea puterii locale de către Gheorghe Nichita. În 1995 era un simplu subinginer agramat şi pasionat de fotbal dar conştient că prin forţele proprii nu are cum să urce spectaculos treptele sociale. Ca atare a intrat în politică. Oportunist, s-a înscris în PD, partid de guvernământ în perioada 1996/2000, iar această formaţiune politică l-a făcut şef la RAJAC. 

Acolo a început să împartă banii după criterii care i-au atras aprecierea afaceriştilor locali. Abil, Nichita a speculat la maxim potenţialul oferit de monopolul de RAJAC şi a majorat tariful apei, a inventat taxa pe apa de ploaie, taxa de canal ş.a. Apoi a profitat de oportunităţile de finanţare europeană. Ca atare, regia de apă a cunoscut relativ repede un belşug cum nu era la nici o altă regie locală. 

Comparaţia inevitabilă cu primarul de atunci, Constantin Simirad, l-a impus pe Nichita în ochii afaceriştilor de top drept o alternativă excelentă la Primărie. Grandoman, Nichita nu a aştepta deloc să se coacă politic ci a şi sărit la bătaie împotriva lui Simirad. Numai că a încasăt bătăi de pomină, scoţând doar 2% în 1996 şi 3% la alegerile din 2000. Atunci a înţeles Nichita că e nevoie de mai mult decât de banii RAJAC. Şi a căutat sprijinul noilor îmbogăţiţi ai Iaşului. Cu ajutorul fostului redactor şef al Monitorului, Cezar Caluschi, bine plătit din fondurile regiei de apă, Nichita s-a apropiat repede de gruparea Ioan Prisecaru, Gabriel Mardarasevici, Giani Canschi, Cătălin Mihalache, Bogdan Piţigoi. A cultivat relaţii bune şi cu alţi îmbogăţiţi influenţi - Dănuţ Prisecariu, Iulian Dascălu sau Maricel Popa, fiecare dintre aceştia punând câte o cărămidă politică la succesul fulminant de mai târziu. 

O altă mutare extrem de importantă a fost apropierea de Ioan Solcanu, liderul din acei ani a PSD. Graţie lui Cezar Caluschi, cel care a inventat o firmă în cadrul căreia a devenit coacţionar cu fiul lui Solcanu, Nichita a intrat pe sub pielea jupânului judeţului. Şeful de atunci al PSD era extrem de frustrat de faptul că încă nu-l pusese cu botul pe labe pe Constantin SImirad. 

Între 2001 şi 2002 Nichita şi susţinătorii săi au tot căutat informaţii care să-l incrimineze pe Simirad şi să-l facă pe Solcanu să mute decisiv. Mai întâi unul dintre viceprimarii PSD a fost obligat să se retragă şi să-i lase locul lui Nichita. Iar în toamna lui 2003 s-a produs inevitabilul: ameninţat cu dosare penale Simirad a cedat şantajului şi a abandonat Primăria. A primit în schimb o ambasadă uitată de mult timp de statul român - Cuba, reprezentanţă diplomatică ce nu avea titular de mai bine de un an. 
În locul primarului ales a ajuns un consilier local care la alegerile pentru funcţia de primar primise votul a doar 3% dintre ieşeni.

A confiscat puterea, nu a împărţit-o

Cei care l-au făcut mare pe Nichita nu au intuit însă ce-i poate acestuia pielea. În vara lui 2004 marele PSD şi toţi afaceriştii locali de anvergură au făcut o praştie economico-politico-mediatică imensă ce l-a propulsat la Primărie pe subinginerul de la ape. La scurt timp după ce a ajuns primar şi oficial Nichita și-a dat arama pe față. 

A început prin a-i ține la ușă pe mai toţi susţinătorii săi, umilinţă de neimaginat afaceriştii care au cheltuit sute de mii de euro să scape de Simirad şi să pună în loc un om pe care credeau că se pot baza. Legende care circulă intens în mediile de afaceri şi jurnalistice susţin că cele mai mari "aroganţe" marca Nichita le-au înghiţit Ioan Prisecaru - ţinut trei zile la uşă pe motiv că ar fi finanţat şi campania candidatului PD la Primărie - şi Iulian Dascălu - patronul Iulius Mall trebuia pus la respect pentru că luase elan prea mare dar şi pentru a-i lua ochii principalului său concurent, Dănuţ Prisecariu. 

Apoi s-a lepădat cu zgomot de afaceristul care l-a susținut, poate, cel mai mult - amintitul Dănuţ Prisecariu (postul tv al acestuia, devenit în 2003 lider local în topul audiențelor, îl tămâia pe Nichita, la știri, emisiuni și chiar în reclame). La începutul lui 2005 Prisecariu s-a trezit cu un dosar penal cusut cu ață albă și demontat ulterior în instanță, dosar pe care l-a acuzat a fi comandat de Nichita. Acuzația extrem de gravă repetată insistent de Prtisecariu n-a fost niciodată negată de Nichita.

Următorul pas a fost forțarea retragerii lui Solcanu - ajuns primar Nichita voia să fie și șef al PSD Iași. Ca urmare, în 2005 Solcanu a anunțat brusc faptul că s-a îmbolnăvit și se retrage, chipurile temporar, de la șefia amintitei filialei. NUmai că odată ajuns șef acolo Nichita n-a mai cedat funcția, indiferent câte zbateri a avut ulterior Solcanu.

A deschis Iașul numai pentru cine a vrut el

Venit după 11 ani de neostalinism economic marca Simirad, Nichita a părut la început mană cerească pentru Iași. Știa să vorbească pe limba afaceriștilor, avea habar de finanțări europene, era stilat și aparent deschis progresului. Numai că a fost un progres marca Nichita: în Iași au făcut afaceri doar cine a vrut primarul. Iar condiția obligatorie a cotizării la bugetul echipei de fotbal a fugărit din Iași multe oportunități - Nokia, Emerson, ș.a. Mii de locuri de muncă au fost pierdute în favoarea altor orașe din țară deoarece primarul Iașului negocia așa cum voia el fără ca nimeni să-l tragă la răspundere.

Un episod relevant despre cum se făceau și încă se mai fac afaceri în Iași este cazul Delphi. Gigantul care acum a creat peste 2000 de locuri de muncă la Miroslava și care are cifră de afaceri de peste 300 milioane euro anual a venit în Iași adus de un aliat al primarului, omul de afaceri Maricel Popa. Americanii se instalaseră pe un întreg etaj de la Tehnoton și negociau preluarea fabricii când s-au izbit de celebra "deschidere" a lui Nichita: li s-a cerut să cotizeze serios la bugetul echipei de fotbal plus alte contribuţii. Gurile rele susţin că aceste contribuţii au fost atât de mari încât până şi un gigant ca Delphi, obişnuit să cumpere lobby, a dat înapoi şi a vrut să plece din Iaşi. A fost nevoie de o intervenţie în ultimul moment a liberalilor, în frunte cu Relu Fenechiu, pentru ca americanii să nu abandoneze chiar total ideea unei fabrici la Iaşi. Tot prin intervenţai liberalilor, aflaţi atunci la guvernare, Delphi a primit un teren lângă Iaşi, la Miroslava, şi a ridicat acolo fabrica ce face azi afaceri cât următorii cinci operatori economic locali la un loc.

Nichita şi miliardul jumătate de euro

Megaloman, primarul Nichita a pretins în campania electorală din 2008 că el a adus la Iaşi investiţii de, atenţie, 1,4 miliarde euro. Da, aţi citit bine, un miliard şi patru sute de milioane de euro. Evident, e o gogoriţă a primarului, investiţiile sale fiind ca steagurile lui Pristanda. 

Minciuna a fost uşor coafată în 2009, înainte de alegerile prezidenţiale, când Nichita a ieşit iar în public să se laude că el a adus la Iaşi investiţii de un miliard de euro. Pus de topiasi.ro să explice de unde sunt aceşti bani, Nichita a început să invoce construirea superketurilor gen Kaufland (deşi este evident că retailerii veneau în Iaşi indiferent cine era primar), PALAS-ul (afacere paralizată de criză în acel moment) şi asfaltările (lucrări la care se fura în văzul tuturor)

În fapt singura investiţie privată de anvergură marca Nichita este afacerea PALAS, un tun imobiliar pentru care primarul a făcut infracţiuni recunoscute de procurori. Numai că influenţa lui Nichita a făcut ca aceste infracţiuni să fie admise oficial de anchetatori abia după ce s-au prescris. Pentru aceeaşi afacere primarul a cedat unei băncii drepturi fundamentale ale Primăriei asupra terenurilor din spatele Palatului Culturii, cedare făcută fără mandat din partea Consiliului Local, proprietarul oficial al terenului. Asta după ce oferise gratuit unui sponsor al său cele 12 hectare ultracentrale. Ca de fiecare dată nimeni din "opoziţia" politică nu a obiectat în vreun fel, semn că Nichita îi cumpărase pe liberali şi democraţi. 

În afară însă de PALAS Nichita nu se poate lăuda cu nici o afacere girată de el, aşa că în campania din 2012 s-a împăunat cu aducerea la Iaşi a multinaţionalelor Delphi şi Continental, de fapt reuşite ale liberalilor Fenechiu şi Adomniţei.

A făcut credite uriaşe

Singurele realizări d.p.d.v. economic 100% ale lui Gheorghe Nichita au fost asfaltările făcute pe sprânceană de firme de casă, lucrări ce au înghiţit aproape 80 de milioane euro. Bani împrumutaţi în totalitate de Primărie dar care au menţinut în Iaşi aparenţa unei activităţi economice serioase. Din acest motiv primarul s-a lăudat copios că "datorită mie se mai lucrează în Iaşi". 

Adevărul este însă că aceste împrumuturi uriaşe nu produc banii din care să se plătească ratele şi dobânzile iar asfaltările făcute au cedat deja, în multe zone străzile recent modernizate fiind pline de crăpături sau gropi. 

O nuanţă şi mai importantă, mai ales pentru un economist cum se tot prezintă Nichita: Primăria nu a atras decât foarte târziu finanţări europene pentru lucrări de infrastructură, aşa că a trebuit să apeleze la credite bancare. O soluţie la îndemână ar fi fost vânzarea, nu cedarea aproape gratuit, a terenului pe care s-a construit PALAS. În 2007, anul în care respectivul teren a fost îngrădit de sponsorul primarului, terenul valora 120.000.000 euro, bani cu care Primăria putea face o sumedenie de investiţii bombă fără să să îndatoreze vreun leu la bănci.

Cum a oprit Nichita inundaţiile şi cum a fost coleg la junior cu Hagi deşi are 8 ani mai mult

Ajuns primar, Nichita a avut ambiţii tot mai mari. Megaloman recunoscut, el a mărturisit public că se vede "lider regional", apoi "politician de anvergură naţională". Cum însă PSD-ul a stat în opoziţie până în 2008, Nichita a căutat să iasă în evidenţă la nivel naţional cu orice chip, aşa că a pus la cale tot felul de trăsnăi. A cumpărat numeroase spaţii în media centrală şi acolo a turnat năzbâtii de care a râs o ţară întreagă. 

În toamna lui 2007 pretindea la Antena 3 că el personal a ferit Iaşul de inundaţii şi secetă. De parcă nu era suficient, Nichita a adăugat la acelaşi post tv că sub conducerea lui Iaşul n-a cunoscut întreruperea căldurii sau a apei calde şi reci. Declaraţia venea la doar o lună după ce RAJAC-ul debranşase aproape 100 de blocuri şi după o iarnă în care mii de familii ieşene au îngheţat în case din cauza problemelor generate de montarea necontrolată în unele blocuri a centralelor de apartament (când mai mult de jumătate din apartamente opta pentru această formă de încălzire facturile emise de CET pentru ceilalţi locatari erau astronomice aşa că mulţi renunţau pur şi simplu la încălzirea centralizată).

Altă nebunie marca Nichita a vizat, firesc, fotbalul. Megalomanul primar al Iaşului a cumpărat în 2005 un interviu în PROSPORT iar acolo a pretins că "am fost coleg la juniori cu Hagi dar m-am apucat apoi serios de carte". Atenţie, Nichita este cu opt ani mai mare decât Hagi, aşa că era imposibil ca cei doi să fi făcut junioratul împreună. Dar te pui cu imaginaţia primarului de Iaşi? 

Numai că acelaşi Nichita a cumpărat din timp mai toată media locală, aşa că nici o televiziune sau ziar local nu a făcut caz de gogoşile turnate la Bucureşti.

"În două săptămâni rezolv problema aeroportului"

În toamna lui 2008 Nichita promitea că dacă PSD revine la guvernare "eu rezolv în două săptămâni problema aeroportului". PSD a intrat la guvernare şi a stat acolo nouă luni dar Nichita n-a rezolvat nimic. 

A promis în 2008, dar şi în 2012, investiţii masive de la bugetul central spre Iaşi. Însă de fiecare dată guvernele PSD au ignorat promisiunile primarului de Iaşi. Acum Nichita susţine public faptul că "nu putem cere investiţii dacă nu sunt bani". De parcă nu el promitea investiţiile în cauză şi nu tot PSD-ul era la guvernare atunci, deci ştia ce resurse sunt pentru investiţii.

El l-a umilit cel mai mult pe Fenechiu

Mult mai puternic s-a arătat Gheorghe Nichita din punct de vedere politic la nivel local. Dosarul "Transformatorul" cu care tot încearcă acum Traian Băsescu să-l termine pe Relu Fenechiu este opera lui Gheorghe Nichita. Dosarul a fost făcut în 2005, când Nichita era disperat că afaceriştii apropiaţi lui dar umiliţi tot de el după alegerile locale din 2004 se reorientaseră către Fenechiu. 

O altă umilinţă administrată de Nichita actualului său prieten liberal s-a consumat în 2009. În guvernarea precedentă Fenechiu îşi amenajase un cabinet de parlamentar în interiorul Prefecturii Iaşi iar Nichita a profitat de prilej pentru a-şi arăta muşchii. Prefectul instalat de PSD în 2009 era Victorel Lupu, fidelul de-o viaţă al lui NIchita, iar la ordinului şefului politic, prefectul a ordonat aruncarea în stradă a bunurilor lui Fenechiu. A fost un circ în urma căruia liberalul a recunoscut că s-a simţit umilit, declaraţie care, venită din partea unui politician de anvergura lui Fenechiu, spune multe.

Fenechiu i-a împiedicat afacerea vieţii

Anterior acestor episoade liberalul lovise puternic. Era anul 2003 şi Nichita pusese ochii pe Salubris, regia ce colecta gunoaiele. Cu un patrimoniu serios dar mai ales cu o poziţie de monopol ce putea atrage finanţări europene şi se putea extinde uşor, Salubris-ul a fost scos din senin la privatizare. A apărut tot din senin o asociaţie a salariaţilor în care se infiltrase un apropiat al lui Cezar Caluschi (sfătuitorul nr. 1 al priamrului). PAS-ul a oferit 12 miliarde lei vechi (circa 500.000 de dolari) pe o firmă care administrată eficient putea aduce într-un singur an un profit de 20 de ori mai mare. Totul mergea ca pe roate când a intrat în joc Relu Fenechiu. 

Liberalii au făcut atâta scandal încât Nichita a preferat să renunţe momentan la privatizare - veneau alegerile din 2004 şi nu voia să rişte nimic - Ulterior nu s-a mai zis nimic despre privatizarea firmei de salubritate.

La fel a procedat Nichita şi cu RAJAC-ul. În 2001 o vedea privatizabilă pe modelul Apa Nova (regia bucureşteană a fost cumpărată de o mare firmă din Franţa), dar apoi a amuţit.

A dat 5.000.000 euro la PDL şi a scăpat de dosare grele

La mijlocul lunii noiembrie 2011, în plină verificare a dosarului Dexia de către ANAF, semnează cu firma King Industrial Enterprises un contract prin care Primăria se obligă să achite repede 20 milioane lei fimei cunoscute în mediile politice ca fiind “a PDL-ului“ (firma avea cele mai multe comenzi de la Primăriile PDL-iste de la Deva, Cluj, ori a sectorului 3 Bucureşti). După semnarea acestui contract, surse portocalii au susținut că primarul Iașului a scăpat de spaima că i s-ar putea întâmpla ceva similar omologului din Cluj (primarul de acolo tocmai fusese arestat pentru corupție) Ulterior, Nichita a pretins că el nu avea habar de apropierea de PDL a firmei în cauză și că era musai să achite cele 20 de milioane de lei pentru deși Primăria avea un deficit de aproape 250 milioane lei la încasările pe 2011.

Al naibii coincidenţă, la scurt timp după ce puşculiţa portocalie a fost umplută de Nichita, inspectorii ANAF au anunţat că la asfaltările Dexia nu s-a furat cu vagonul, cum a văzut mai tot Iaşul, ci există nereguli de 1,5%, greşeli ce pot fi corectate ulterior. Tot atunci şi ministerul Elenei Udrea a concluzionat că ilegalităţile descoperite în vară la afacerea PALAS nu mai trebuie corectate. 

Se vrea guvernator al Moldovei

De câteva luni Gheorghe Nichita a pasat treburile Iaşului către noul său om de încredere, Mihai Chirica. Asta deoarece Nichita se visează mai nou guvernator al Moldovei, deci nu-şi mai pierde timpul cu "investiţiile pentru Iaşi". Neoficial PSD-istul a obţinut deja sprijinul colegilor de partid din toată Moldova, susţinere absolut necesară. Numai că surpriza a venit de unde se aştepta mai puţin: Relu Fenechiu, şeful PNL Iaşi, cel cu care face echipă excelentă din 2010 încoace, a anunţat că-l vrea guvernator pe Cristian Adomniţei. Nu e clar încă dacă Fenechiu a vorbit serios sau doar negociază cu Nichita o altă afacere.

• < Prev
• Next >