Un site care face propagandă asiduu de câte luni dezvoltărilor imobiliare tip PALAS publică o comparație între Iași, Cluj și Timișoara. CU această ocazie editorialul UrbanizeHub Romania lansează o informație bombă: Amazon Iași ar fi deja cea mai mare firmă din acest oraș și foarte curând va trece și peste giganți clujeni care au afaceri de peste un miliard lei. Cifrele oficiale arată însă că, cel puțin deocamdată, Amazon Iași are un număr mai mic de angajați decât Lear (3500). E adevărat, se preconizează ca Amazon să ajungă în 2023 la circa 5000 de angajați, dar mai e până acolo.
Chiar și așa editorialul UrbanizeHub Romania merită citit. Reproducem mai jos cele mai importante pasaje:
Ce poate învăța Clujul de la Iași?
1. Mobilizarea capitalului privat local pentru regenerarea orașului. Primăria Cluj negociază cu dezvoltatorii locali implicarea în dezvoltare de infrastructură publică, dar majoritatea intervenților sunt pe scară mică (cu câteva excepții precum Iulius sau Argos) – nimic la scara și impactul zonei Palas din Iași. Bună parte a proiectelor de dezvoltare sunt ciupeli făcute pentru profit rapid nu pentru impact pe termen lung. Clujul are TIFF, Electric Castle, Jazz in the Park si UNTOLD, dar probabil nu are (încă) oameni de afaceri locali care să pună suflet în transformarea orașului cum au făcut-o ieșenii de la Iulius.
2. Legătura cu America. SUA reprezintă 25% din piața globală și nici un oraș cu pretenții nu-și poate permite să nu fie bine conectat la această piață. Iași, datorită accesului mai dificil la piețele europene, pare să-și fi activat mai bine rețelele din America, și au dat lovitura când un ieșean angajat la Amazon a convins gigantul american să vină să investească în capitala Moldovei. Amazon este acum nu numai cea mai mare firmă din Iași, dar și o firmă în plină expansiune, cu un nou campus în plină dezvoltare. Clujul are de asemenea o diaspora puternică în State, și ar trebui să o activeze mai abil. Pe termen lung, o firmă precum Amazon în Iași, va depăși firme precum MOL, Bosch sau Emerson din Cluj.
3. Atragerea oamenilor. Într-un context în care țările din jurul nostru au luat-o pe o pantă xenofobă, cu un discurs agresiv împotriva migrației, Iașiul pare să se fi acomodat destul de ușor la valul de migranți, parte scriptic, parte real, dinspre Moldova. Ambele orașe au o carență mare de forță de muncă, dar Iașiul, în bună parte datorită poziției geografice mai favorizante, de această dată, a fost mai abil în a atrage oameni. Mărimea contează, și un oraș cu un avantaj demografic va fi și mai atractiv pentru investitori.
Ce poate învăța Iașiul de la Cluj?
1. Definirea unui portofoliu de proiecte strategice. Toată lumea din țară știe de metroul de la Cluj. Bună parte a auzit și de trenul metropolitan și de centura metropolitană a Clujului. Unii poate au auzit de Coridorul Velo Metropolitan de-a lungul Râului Someș. Indiferent dacă ați auzit sau nu de aceste proiecte, ce e bine de știut e că cei de la Cluj au acum un portofoliu matur de proiecte pentru anii următori. Ei nu așteaptă să vadă cum vor arăta ghidurile de finanțare pe PNRR sau POR, și fac lobby ca aceste programe să fie gândite pentru a include proiectele lor. Un portofoliu matur de proiecte are și avantajul de a mobiliza multe energii la nivel local. Oamenii se raliază în jurul proiectelor preferate și susțin implementarea lor. Coridorul Velo Metropolitan, de exemplu, e o propunere a societății civile și s-a coagulat un grup foarte implicat și activ în jurul acestui proiect. Pe marginea proiectului metroului Cluj se dau “lupte de gherilă” pe net, și dezbaterile vor continua probabil mulți ani de acum încolo. Proiectul centurii metropolitane clujene a fost echipat cu benzi pentru bicicliști tot la cererea societății civile (studiul de fezabilitate este în actualizare acum) și în general se bucură de o largă susținere a clujenilor. Iașiul trebuie să iasă de asemenea, la bătaie, cu câteva proiecte strategice de anvergură (nu neapărat publice), care să anime și să implice ieșenii într-un dialog viu despre cum ar trebui să arate orașul de mâine.
2. Cooperare și coordonare. Primăria Cluj este cea mai eficientă administrație din România, conform topului UrbanizeHub lansat recent, dar puțină lume știe că Primăria colaborează foarte bine și cu Consiliul Județean Cluj (CJ Cluj este în sine cel mai performant CJ din România) și cu bună parte din primăriile din zona metropolitană. Iașiul are dezavantajul unui Consiliu Local “la cuțite”, o colaborare tot mai slabă cu nivelul județean, și un dezinteres nefericit pentru dimensiunea metropolitană. Toate proiectele mari ale Clujului sunt proiecte metropolitane și acolo s-a înțeles că nu ai cum să crești și să te dezvolți dacă gândești proiecte numai în limita granițelor tale administrative și dacă nu știi să colaborezi eficient cu primăriile din zona metropolitană.
3. Implicarea actorilor de la nivel local în gândirea viitorului orașului. Indiferent dacă vorbim de Bugetarea Participativă, de Centrul de Inovare și Imaginație Civică, sau de implicarea activă a experților locali în gândirea direcților strategice pentru oraș, Clujul a știut să mobilizeze foarte abil energiile și expertiza locală. CIVICA face același lucru în Iași acum, prin programul Soluții Colaborative, dar astfel de inițiative trebuie multiplicate și susținute. În Cluj, se discută viu și de multe ori pasional, despre proiectele mari ale orașului. Iașiul a rămas deocamdată fixat pe Autostrada Moldova și nu și-a definit încă câteva proiecte majore la nivel local/metropolitan.
Ce poate învăța Timișoara de la Iași și Cluj?
1. La Iași s-au născut două inițiative civice de amploare, care au reușit să adune energiile mai multor asociații și oameni pentru a se implica în dezvoltarea sa. Soluții Colaborative și Iași Orașul Bicicletelor sunt inițiative pornite de la firul ierbii, care își propun să transforme orașul într-un mod sustenabil, prin care cetățenii devin parte a unor soluții. Ambele mișcări reprezintă practic comunități de oameni pasionați, care pun suflet în soluțiile la care lucrează, astfel încât să transforme orașul într-un oraș pentru oameni. La Cluj tocmai se încheagă Clujul Sustenabil, un efort colaborativ inițiat de cetățeni implicați civic, cu experiențe profesionale variate. Ei își propun să susțină, să sprijine și să catalizeze inițiative economice, sociale și de mediu de la nivelul Clujului,în scopul dezvoltării urbane sustenabile. Probabil va fi prima mișcare colaborativă pe Green City din România. Timișoara are nevoie de genul acesta de abordări colaborative, venite de la firul ierbii, pentru a coagula comunitatea și pentru a stimula spiritul de implicare în transformarea orașului.
2. Iași și Cluj s-au poziționat ca orașe în care sectorul IT reprezintă parte importantă a economiei locale. Dinamica celor două orașe este dată de sectorul IT. Atunci când ai între 20 și 30 de mii de IT-iști cum are Iașiul, acest lucru se regăsește în transformarea vieții urbane din oraș. Pentru că cei din sectorul IT sunt o categorie aparte, care au nevoie de anumite localuri, de un anumit tip de evenimente, de un anumit mod de deplasare în oraș. Lifestyle-ul acestei categorii de oameni influentează felul cum se dezvoltă orașul, iar orașul devine mai vibrant datorită lor. Timișoara s-a poziționat într-o zonă exclusiv de corporate (spre deosebire de Cluj unde se simte un puternic val de antreprenoriat), cu focus pe industria automotive, industrie unde angajații nu sunt la fel de efervescenți ca cei din IT. Poate la nivel de PIB e lângă Cluj, însă sunt mari șanse ca pe viitor parte din companiile prezente în Timișoara să migreze spre zone mai Estice.
3. Poate la Iași nu am văzut încă o viziune pe termen lung, însă cert e că cei din Cluj o au, iar Timișoara încă încearcă să se poziționeze la nivel de viziune. Este clar că orașul are calități neexploatate (patrimoniu, cultură) însă nu există încă o viziune clară asupra a ceea ce iși dorește Timișoara în următorii 10 ani și care sunt proiectele strategice pentru a atinge acele obiective.
E clar că și Clujul sau Iași au de învățat de la Timișoara mai multe lucruri. Cultura bicicletei și folosirea ei în mod constant de către oamenii din comunitate precum și infrastructura de piste net superioară a Timișoarei, face din oraș un oraș bike-friendly, în comparație cu celelalte două. 3. Calitatea spațiilor publice verzi, parcuri și zone de agrement este mult mai ridicată în orașul de pe Bega, iar râul reprezintă un punct de atracție pentru comunitate, spre deosebire de Someș care nu este încă exploatat și nu are în jurul său efervescența Begăi. Timișoara, spre deosebire de celelate două orașe are o administrație nouă, și e nevoie de timp pentru a vedea rezultate concrete.
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române a fost în week-end în județul Suceava pentru a participa la manifestările „Putna – 150. Continuitatea unui ideal”. În discursul public PF Daniel a făcut apel la istorie pentru a vorbi de ”coincidențe fericite”
„Această zi este o zi mare, coincidenţa este evidentă. În 1871 Adunarea de la Putna şi Congresul studenţilor au avut loc într-un week-end. Au început sâmbătă, în 14 august 1871, au continuat duminică şi s-au terminat în 16 august 1871. Această binecuvântată coincidenţă ne arată că Dumnezeu lucrează în mod surprinzător, face minuni pentru a arăta iubirea Sa faţă de cei care răspund cu iubire chemării Sale”, a spus patriarhul BOR.
„Spunea cineva că mănăstirea Putna are o putere binecuvântată de Dumnezeu de a se regenera ca simbol spiritual pentru români chiar dacă adesea a trecut prin dificultăţi, prin momente grele. După Adunarea de la Putna şi Congresul studenţilor de la 1871 s-a constatat că nu a fost vorba de un parastas, cum spunea cineva, ci de o renaştere, de o nouă etapă de conştientizare a nevoii unităţii în cuget şi simţiri pentru toţi românii, pentru românii din ţară şi pretutindeni.
Vedem cum în aceste zile de fapt ne întâlnim prin rugăciune cu cei care s-au întâlnit aici lângă mormântul Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi, de asemenea, prin cinstire, prin rememorare a evenimentelor de atunci, dar şi pentru speranţa unei unităţi mai intense a românilor din ţară şi din străinătate.
Ne rugăm Preasfintei Treimi, Maicii Domnului, Sfântului Voievod Ştefan cel Mare şi tuturor Sfinţilor Putneni să ne dăruiască în aceste zile bucuria şi pacea pe care Dumnezeu le revarsă în sufletele celor ce-L iubesc pe El, iubesc Biserica lui Hristos şi iubesc evlavia poporului român. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”, şi-a încheiat Patriarhul cuvântul său.
Pentru că e primul dezvoltator imobiliar listat la Bursa de Valori București, Impact Developer & Contractor SA anunță că a finalizat ansamblul Luxuria Residence din zona Expoziției (centrul Bucureștiului). Cu aceeași ocazie firma condusă de Gheorghe Iaciu (foto) pretinde că a început încă din 2020 proiectul rezidențial GREENFIELD Copou, în Iași. Cel puțin așa scrie Forbes.ro, publicație ce folosește, clar, informațiile oferite de dezvoltatorul listat la Bursă.

”Autostrada A8... Mari semne de întrebare! De ce CNAIR se fereşte să comunice oficial pe site-ul companiei depunerea SF-ului în data de 9 August de către firma spaniolă Acciona?! De obicei pe acest site sunt publicate toate etapele finalizate în cadrul unui proiect, semnări de contracte sau acte adiţionale, evenimente etc.Iată că de această dată CNAIR nu a mai publicat nimic despre această etapă importantă în cadrul proiectului de elaborare a SF-ului pe tronsonul Tg.Mureş - Tg.Neamţ!”, anunță activistul Cătălin Urtoi.
Același activist susține că la ședința din 9 August de la CNAIR ”cei de la Acciona au trimis în on-line toată documentaţia SF-ului, dar de văzut nu a văzut nimeni ce s-a depus, dintre cei prezenţi în sală. A fost doar un anunţ făcut de catre conducerea companiei CNAIR. Mai sunt 17 zile până la recepţia finală a acestui SF şi să sperăm că atunci va fi făcută public finalizarea cu succes a acestei etape!
Până atunci îi atenţionez pe toţi politrucii de partid s-o lase mai moale cu anunţurile triumfaliste că se '' construiesc autostrăzi în Moldova'' Deocamdată doar vorbe...”, adaugă Urtoi.
Pentru a fi clar mesajul către guvernanți, activistul proautostradă anunță că ”ne pregătim de marş”. Anterior alți activiști apropiați lui Urtoi au spus că sunt gata să pornească din Moldova spre București sute de mașini mici și TIR-uri iar toți să se ducă în fața Guvernului pentru a cere construcția autostrăzii Iași - Târgu Mureș.

Fostul city-manager al Iașului, Gabriel Harabagiu, a cumpărat o proprietate care valorează peste 150.000 de euro cu doar 80.000 de euro. Dacă tranzacția s-ar fi făcut la prețul pieței, acesta nu ar fi putut justifica banii. Achiziția imobiliară a fost parafată pe 15 aprilie 2021, cu câteva zile înainte ca Harabagiu să fie plasat sub control judiciar de către DIICOT, care îl acuză pe acesta de aderare la un grup infracțional organizat și alte fapte de corupție.




Primarul Iașului și unii subalterni ai săi nu încetează să uimească lumea la capitolul ”prostii monumentale”. Ultimele ”isprăvi” sunt pretenția primarului că Iașul nu are nici un proiect finanțat prin PNRR ”din cauza unui consilier local USR” (în condițiile în care PNL are președintele țării, premierul, prefectul județului, primarul Iașului și șeful CJ) plus decretul Poliției Locale ”programul de odihnă este între orele 13.00 și 14.00”. 
Romanian Fashion Week, cel mai cunoscut și longeviv eveniment dedicat industriei modei românești, revine la Iași, în perioada 4-6 iunie 2021, după un deceniu de la ultima sa ediție, aducând împreună designeri tineri, dar și consacrați.
Show-urile de modă vor avea loc în cadrul Romanian Creative Week (RCW), cel mai important eveniment dedicat industriilor creative românești și primul mare eveniment cu public organizat anul acesta în România. Organizatorii RCW sunt Federația Patronatelor din Industriile Creative, Primăria Municipiului Iași și Palas.
Catwalk-ul, amenajat cu ajutorul echipamentelor transportate la Iași cu șase TIR-uri, are lungimea de 36 de metri și acoperă un spațiu de 1.000 de metri pătrați din Grădinile Palas. Pe scena impresionantă vor defila zeci de modele, care vor purta creațiile a peste 30 de designeri români.
Ediția din acest an a Romanian Fashion Week are două componente: Romanian designers și Innovative Future Platform.

”În mai puțin de un an de zile, echipa de pe șantierul Palas Campus încheie lucrările de rezistență pentru cele 6 corpuri de clădire!”, anunță PR-ul Iulius Group. Pozele postate de același PR arată scheletele complete ale celei mai mari clădiri de birouri din țară. PALAS Campus a debutat oficial pe 8 iulie când omul de afaceri Iulian Dascălu a bătut primul cui. În acel moment se preconiza că PALAS Campus, o investiție anunțată oficial la ”peste 120 milioane euro”, va fi inaugurat la finele lui 2022, dar la ce viteză a avut până acum șantierul nu este exclusă tăierea panglicii în toamna lui 2021.
Surse din Guvern anunță că joi Executivul a aprobat indicatori tehnico - economici conform cărora tronsonul Ploiești - Buzău (63 km) din ”autostrada Moldovei” ar urma să coste 1,1 miliarde euro. Aceasta înseamnă un cost mediu de 17 mil euro /km. De la Ploiești până la Pașcani sunt 329 km de autostradă. Dacă păstrăm costul mediu înseamnă că până la Pașcani toată valoarea ar fi de 5,6 miliarde euro, în condițiile în care acum pe PNRR sunt doar 4,5 miliarde euro pentru autostrăzi. 
Antibiotice este o afacere matură, care se consolidează şi se concentrează pe o dezvoltare organică, în următorii ani, ne-a spus Ioan Nani, directorul general al companiei, în cadrul unui interviu acordat pentru suplimentul dedicat producătorului de medicamente din Iaşi.
Conform Planului de Organizare şi Dezvoltare Strategică (PODS) pentru perioada 2021-2028 publicat recent de Antibiotice, adaptarea strategică a resurselor umane la realităţile etapei de dezvoltare a companiei este principala prioritate a producătorului de medicamente, în următorii ani.

Telefon: +40723390003
Email: This e-mail address is being protected from spambots. You need JavaScript enabled to view it.
TITLUL PROIECTULUI INVESTIȚII PENTRU DIGITALIZAREA…
COMUNICAT DE PRESA Martie 2025 AS MEDIA SRL…
Tot mai mulți români caută zboruri fără o destinaț…
Primele zile de toamna aduc si primele rezerva…
București, septembrie 2025 – În întreaga Europă, t…
Toată bursa pariurilor a sărit în aer joi la prânz…
La scurt timp după ce mitropolitul Moldove…
Mare minune de Sfânta Parascheva - s-a lungit…