Trăim într-o lume înnebunită după diplome și patalamale, după nume și renume, vanitas vanitatum, oricât de goale ar fi ele. Cu cât e mai gol împăratul, cu atât încearcă să se ascundă după titulaturi fără semnificație, să se blindeze cu diplome de orice fel, numai să fie.

Vedem de ani buni cum astfel în­țelege „politica“ primarul Iașu­lui, Mihai Chirica. Titlu după titlu, poză după poză în care apare domnia sa, își tencuiește imaginea: Capitală Culturală, Capitală de Război, Capitală a Tineretului, un dezmăț de majuscule se revarsă în prezența sa, iar literele alfabetului devin prea puține în fața mă­reției vidului.

În timp ce în politica națio­nală se petrec foarte multe schimbări, ce ne vor influența pe toți (eu aștept spre exemplu să văd justificarea guvernului Orban pentru reducerea bugetului de la Edu­cație, un semnal foarte prost), la nivel ieșean se practică mica politică. Mică, foarte mică. Iar viziunea lui Chirica ne e cunoscută: copacii încurcă, spațiile verzi reprezintă teren pentru construcții viitoare, iar orașul e al său și al prietenilor săi. Politică mică cu mize mari.

Ce nevoi au ieșenii nu contează. Ce vrea primarul e tot. Restul – la gunoi!