Am observat în ultimii ani că tinerii (absolvenţi de facultate, liceu sau doar cu şocala vieţii) sunt tot mai puţin dispuşi să-şi asume răspunderi. Nu doar că nu vor să muncească serios ci, mai grav, nu vor să-şi asume nimic. Trăiesc pur şi simplu la umbra părinţilor, fraţilor, oricui e destul de prost (d.p.d.v. social) să-i întreţină şi să-i corcolească.

La început am crezut că poate mi se pare mie dar am vorbit şi cu alţi angajatori iar concluzia e clară: fenomenul e generalizat.

Din vina sistemului educaţional public dar mai ales a familiilor, a apărut în România o generaţie de tineri leneşi, incapabili de multe ori să gândească singuri, mereu dispuşi să fie teleghidaţi de tata, mama, fratele, mătuşa sau altcineva. Scopul lor nu e de a realiza ceva prin efort propriu ci de a avea o viaţă gata gândită de alţii dar sigură.

Generaţia asta va zgâlţâi România peste 20-30 de ani. Efectiv nu va mai avea cine să facă business, cine să plătească pensii, cine să gândească pe termen lung, cine să construiască, cine să educe alţi tineri.

De asta îi rog pe părinţi şi pe profesori, dar cer şi altor categorii ce pot influenţa tinerii: nu-i mai corcoliţi, nu le mai daţi bani nemunciţi sau note gratuite, nu-i mai protejaţi fals. De fapt îi distrugeţi, le diminuaţi şansele de a face ceva cu viaţa lor.

Din acest motiv am să votez la parlamentare cu acei candidaţi care îmi vor oferi măcar iluzia, dacă nu speranţa, că pot schimba acest curent extrem de periculos. Mai mult, anunţ oficial că-i voi sprijini dezinteresat pe aceşti candidaţi, le voi oferi gratuit sprijinul meu mediatic.

Aurel DOBAŞU

• < Prev
• Next >