Oamenii de știință sunt cunoscuți pentru lucrurile stupide pe care uneori le fac, fapt confirmat de mișcările dezastruoase din punct de vedere financiar ale lui Isaac Newton în timpul bulei Companiei Mărilor de Sud din 1720.

Câmpul magnetic al Pământului joacă un rol esențial în asigurarea habitabilității planetei noastre. Bula protectoare de deasupra atmosferei protejează planeta de radiațiile solare, de vânturi, de razele cosmice și de variațiile bruște de temperatură.

Oamenii au tins să considere că sunt singurele forme de viață de pe Terra capabile de un limbaj complex. Ei bine, se pare că lucrurile nu stau astfel. O analiză care durat mai mulți ani și care a însumat zeci de mii de înregistrări a sunetelor sub formă de clicuri pe care le emit cașaloții indică faptul că acestea pot fi considerate o formă de limbaj, cea mai apropiată de cea umană din tot regnul animal.

Specialiști de la mai multe centre de cercetare din SUA, Canada și Republica Dominicană au publicat recent un studiu în revista Nature în care afirmă că, date fiind cele peste 8.719 de tipare sonore înregistrate la circa 60 de cașaloți în perioada 2005-2018, acestea pot fi catalogate ca o formă de comunicare complexă.

Pe Venus există apă.Nu chiar pe suprafața ei, ci în atmosferă, însă cantitatea este atât de redusă încât, dacă ar fi depusă toată la sol, pe o suprafață imaginară plană, atunci ar acoperi planeta cu un strat nu mai înalt de trei centimetri. Comparativ, dacă am repeta procesul pe Terra, atunci nivelul oceanului global ar fi undeva la trei kilometri adâncime.

Asta se poate traduce printr-o cantitate de apă de 100.000 de ori mai mare pe Terra decât pe Venus. Iar ceea ce este ciudat este faptul că ambele planete au avut la începuturile lor o cantitate similară de apă. Problema apei care a dispărut de pe Venus a suscitat interesul a numeroși oameni de știință însă nimeni nu a putut oferi un răspuns general acceptat de către comunitatea științifică.

Recent, un studiu publicat în revista Nature de către o echipă de astronomi de la universitățile din Colorado și Arizona, SUA, oferă o explicație inedită cu privire la această problemă. Mai exact, susțin autorii studiului, ipoteza efectului de seră care a dus la dispariția apei de pe Venus nu este una în măsură să explice efectele pe care le vedem azi.

Oficial, pe lângă aparatura științifică necesară recuperării celor 2 kilograme de mostre de sol lunar pe care China intenționează să le aducă pe Terra, misiunea Chang'e 6 transportă instrumente puse la dispoziție de Franța, Italia și China, precum și un satelit miniatural al celor de la SUPARCO, Agenția Spațială din Pakistan.

Neoficial însă, Chang'e 6 mai are o încărcătură surpriză, al cărei scop nu a fost făcut oficial. Este vorba despre un mini rover care apare în fotografiile realizate de jurnaliștii prezenți la momentul încărcării aparaturii în racheta Long March 5, cea care va purta toate echipamentele la destinație.

Datele oferite de telescopul spațial James Webb la finalul anului 2023 au stârnit nu doar entuziasm, ci și rumoare în rândul oamenilor de știință și al publicului larg. A fost vorba despre identificarea unui compus organic (dimetil sulfură) care este produs de forme de viață (pe Terra, el este produs de fitoplancton) pe o planetă din constelația Leo, aflată la circa 120 de ani lumină față de Pământ.

Specialiștii NASA, cei care au și oferit informațiile, au fost rezervați cu privire la posibilitatea care informația să fie 100% certă, iar un studiu recent publicat în revista The Astrophysical Journal Letters tinde să le dea dreptate și să diminueze entuziasmul inițial.

Conform echipei de astronomi de la Universitatea din California, cea care a și redactat studiul, cel mai probabil nu este vorba despre prima dovadă a existenței unor forme de viață extraterestre. Specialiști nu exclud însă această posibilitate dar, pentru a avea o confirmare, este cert că e nevoie de o tehnologie mai performantă.

Planeta K2-18b, cea care a suscitat interesul astronomilor din toată lumea după anunțul NASA, este un atipică. În sensul că primește aceeași cantitatea de energie solară de la steaua sa ca și Terra și, dacă excludem atmosfera diferită, una formată în mare parte din hidrogen, ar avea o temperatură similară cu cea terestră.