Până acum, astronomii au descoperit în jur de 6.000 de exoplanete. Un număr semnificativ dintre ele se află în așa-numita zonă locuibilă a stelelor lor, regiunea unde temperaturile permit existența apei lichide la suprafață, relatează UniverseToday.

Creşterea nivelului mării va testa sever rezistenţa umanităţii până la sfârşitul secolului şi mai departe, chiar dacă încălzirea globală nu depăşeşte 1,5°C, au avertizat marţi cercetători, relatează AFP, preluată de Agerpres.

O stea din galaxia LEDA 3091738 aflată la 300 de milioane de ani lumină s-a apropiat prea mult de gaura neagră supermasivă din centrul acestei galaxii şi, conform astronomilor, în mai puţin de 6 ani ar putea fi complet distrusă de aceasta, transmite luni Space.com, transmite Agerpres.

Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii (ANCOM) a declarat miercuri, într-un comunicat, că testele efectuate de SpaceX în România au reprezentat „o premieră pentru întreaga lume” și au „demonstrat că sistemele moderne de comunicaţii prin satelit pot coexista cu infrastructura existentă”.

De asemenea, ANCOM a precizat că va analiza şi promova activ revizuirea reglementărilor internaţionale curente referitoare la limitele indicatorului EPFD (Equivalent Power Flux Density), privind utilizarea eficientă şi sigură a spectrului radio pentru comunicaţiile prin satelit.

Cea mai mare structură cunoscută din Univers, Marele Zid Hercules–Corona Borealis, era deja o provocare pentru modelele cosmologice, din cauza dimensiunilor sale uriașe. Acum, folosind cele mai puternice explozii de energie din Univers, exploziile de raze gamma (GRB), astronomii au descoperit că această structură este chiar mai vastă decât se credea. Mai mult, o parte din această megastructură este, de fapt, mai aproape de Pământ decât se estima anterior, anunță Space.com.

În ciuda dimensiunilor sale colosale, Marele Zid Hercules–Corona Borealis nu este o structură rigidă, ci mai degrabă un supercluster, o rețea de galaxii interconectate, care formează o parte din „pânza cosmică” ce dă forma Universului.

Ceea ce este uimitor la această descoperire nu este doar dimensiunea sa, se estimează că această structură se întinde pe aproximativ 10 miliarde de ani-lumină în lungime și 7,2 miliarde de ani-lumină în lățime –, dar și faptul că o parte din acest zid se află mult mai aproape de noi decât am realizat anterior.

mai mult pe techrider.ro

Nivelurile record de gheață scăzută în Arctica și Antarctica anunță o nouă realitate climatică. Consecințele se resimt dincolo de regiunile polare: accelerarea încălzirii globale, perturbarea vremii și curenților oceanici, dar și amenințări directe pentru oameni și biodiversitate, relatează New Scientist.

Gheața marilor îngheață din ce în ce mai puțin. La ambele capete ale planetei, gheața marină se topește într-un ritm alarmant, iar specialiștii spun că nu mai vorbim despre o fluctuație temporară, ci despre un „nou normal” periculos, care poate destabiliza întregul sistem climatic global. În februarie 2025, suprafața globală de gheață marină a atins un minim istoric.

„Este ca și cum ar lipsi o bucată întreagă dintr-un continent”, spune Ed Doddridge, cercetător la Universitatea din Tasmania.

mai mult pe techrider.ro