Două cranii datând din perioada Egiptului antic, aflate în prezent în colecția Universității Cambridge, prezintă dovada certă că medicii din acele vremuri încercaseră să trateze una dintre maladiile asociate, mai degrabă, cu lumea modernă.

Dr. Anca Iftimi, medic specialist Neurologie, Arcadia

Este bine-cunoscut în zilele noastre faptul că diversele tulburări de somn cresc riscul unor boli ca accidentul vascular cerebral, hipertensiunea arterială și boala coronariană, demența, tulburări psihice, motiv pentru care orice tulburare a somnului necesită evaluare medicală precoce.

Insomnia reprezintă imposibilitatea cronică de a adormi, de a menține somnul sau o combinație a acestor manifestări, în ciuda condițiilor adecvate.

Insomnia primară descrie somnul nocturn perturbat fără o cauză medicală sau psihică, fiind legată de o anomalie primară a mecanismelor fiziologice ale somnului.

Insomnia secundară poate fi asociată durerii cronice, abuzului de alcool sau droguri, anxietății, depresiei, disconfortului abdominal cauzat de afecțiuni gastroenterologice, insuficiența cardiacă sau pulmonară, nicturie (urinări dese noaptea) prin afecțiuni ale prostatei. Alte cauze de insomnie secundară includ: insomnia situațională (legată de mediul nefamiliar, situații emoționale sau stresante neobișnuite etc.), insomnia “de rebound” secundară consumului cronic de sedative întrerupte brusc, insomnia provocată de substanțe neuroexcitante (cafea, tutun, amfetamine, antidepresive), insomnia vârstnicului senil, patologii neurologice precum delirium.

Un medic australian care și-a aplicat propriile cercetări de pionierat privind melanomul la cancerul cerebral incurabil cu care a fost diagnosticat în urmă cu aproape un an nu mai are niciun semn de recidivă, potrivit Sky News.

Dr. Ciprian Lovin, medic primar Chirurgie toracică, Arcadia

Știm acum că 1 din 5 persoane dezvoltă un tip de cancer de-a lungul vieții. Cancerul bronhopulmonar (CBP) ocupă locul al doilea ca incidență, însă primul loc ca mortalitate, cu un prognostic general pesimist de supraviețuire, de numai 20% la 5 ani. Prognosticul se îmbunătățește în cazul diagnosticului precoce, cu o rată de supraviețuire care atinge 75% și cu un răspuns mai bun la terapiile specifice. Cancerul bronhopulmonar aflat în stadiile incipiente are însă un tablou clinic cu o simptomatologie redusă, așa încât devine extrem de important screeningul imagistic.

Computer tomografia pulmonară cu doză redusă de radiații, fără substanță de contrast (Low-Dose CT) este investigația cea mai utilă pentru screeningul pulmonar, ce identifică nodulii pulmonari de dimensiuni mici. Se efectuează în cazul pacienților considerați de medicul specialist a fi la risc (fumători și ex-fumători).