Dr. Ionuț Grosu, medic primar Chirurgie vasculară, Arcadia

Impactul bolii venoase asupra calității vieții pacienților este acceptat pe scară largă. Mai multe studii europene de mare amploare au demonstrat că majoritatea adulților au vene reticulare sau filiforme, în timp ce venele varicoase sau stadiile mai severe ale bolii venoase sunt, în general, prezente la 25-40% din populație.

Venele filiforme și venele reticulare

Aceste vene mici, superficiale, pot fi foarte vizibile și pot cauza preocupări cosmetice sau simptome. Venele filiforme (vene „în pânză de păianjen”/spider veins, telangiectazii sau erupții venoase) sunt <1 mm, în timp ce venele de 1-3 mm sunt denumite vene reticulare. Venele superficiale, tortuoase >3 mm sunt considerate vene varicoase. Venele filiforme sau reticulare pot fi tratate eficient cu ajutorul scleroterapiei injectabile sau al tehnicilor cu laser.

Venele varicoase

Venele varicoase sunt vene superficiale, dilatate și tortuoase, cauzate de obicei de refluxul venos superficial. Ele sunt observate de obicei infrageniculat, dar sunt, de asemenea, frecvente și la nivelul coapsei, localizarea exactă depinzând de distribuția anatomică a refluxului venos subiacent. Până la 1/4 dintre pacienți au avut o intervenție anterioară a varicelor, iar noile vene sunt fie vene varicoase recurente, fie vene reziduale netratate în intervenția anterioară, fie vene varicoase de novo care apar într-o nouă distribuție. Unii pacienți pot avea vene varicoase din cauza unei vene perforante incompetente, a unui reflux pelvian/abdominal sau a altor vene nenumite.

Edemul și modificările cutanate

Edemul venos apare secundar presiunii hidrostatice crescute din cauza hipertensiunii venoase cronice. Sistemul limfatic este incapabil să dreneze în mod adecvat lichidul interstițial produs excesiv. Edemul apare de obicei în jurul gleznei, dar poate implica piciorul și gamba. Simptomele sunt adesea mai grave după ortostatismul prelungit, spre sfârșitul zilei. Edemul izolat datorat bolii venoase este neobișnuit, în absența altor semne de boală venoasă. Cauzele non-venoase ale edemului, inclusiv limfedemul și insuficiența cardiacă, trebuie luate în considerare și pot coexista cu boala venoasă.

Hipertensiunea venoasă cronică este asociată cu o serie de modificări cutanate printre care: eczema venoasă (dermatită de stază venoasă), hemosiderinoza (depuneri de hemosiderină în țesuturile subcutanate) și pigmentarea pielii, lipodermatoscleroza (fibroza și îngroșarea pielii și a grăsimii subcutanate din partea inferioară a piciorului, cu aspectul clasic de sticlă de șampanie inversată).

Ulcerația venoasă cronică

Un ulcer venos cronic poate fi definit ca un defect de grosime completă a pielii, care apare în principal din cauza hipertensiunii venoase cronice, cu o durată >4 săptămâni, dar în cazul în care există semne clare de hipertensiune venoasă, tratamentul nu trebuie întârziat. Fața medială a treimii inferioare a gambei este localizarea cea mai frecventă, iar alte semne de hipertensiune venoasă cronică sunt frecvent prezente, ajutând la diferențierea ulcerelor venoase cronice de alte cauze de ulcerații ale gambei.

Pentru programarea unei consultații de Chirurgie vasculară, pacienții au la dispoziție numărul de telefon 0232 920, Call Center Arcadia.

www.arcadiamedical.ro

• < Prev
• Next >