Cel mai influent canal media ieşean, postul tv TELE M pare să fi declanşat războiul total cu primarul Nichita. Dacă până recent TELE M se mulţumea "doar" cu anchete în care Nichita era ba ironizat, ba atacat violent, de vreo săptămână postul tv a schimbat foaia: zilnic primarul e tocat la ştirile zilei prin intermediul unei rubrici intitulate "VOCEA IEŞEANULUI", ocazie cu care ieşenii obişnuiţi sunt invitaţi să critice Primărie. Iar până acum nimeni nu a refuzat ocazia de a-l face cu ou şi oţet pe primar: pentru că nu deszăpeşteşte străzile, pentru că a majorat caloria deşi în campania din 2008 promitea reducerea ei, pentru că nu a cumpărat autobuze aşa cum promitea în 2008, pentru că străzile arată ca după război deşi Nichita se lăuda acum 4 ani că până în 2010 Iaşul va fi oraşul cu cele mai bune străzi din România. Interesant este că cei mai vehemenţi acuzatori ai primarului sunt în pensionarii, adică tocmai electoratul tradiţional al lui Nichita.

Sentinţă surpriză a Curţii de Apel Bucureşti: scriitorul ieşean Valentin Talpalaru a fost colaborator al Securităţii! Membru al Uniunii Scriitorilor şi angajat al Muzeului Literaturii (instituţie subordonată Consiliului Judeţean), Talpalaru este, pe deasupra, beneficiar al unui certificat de revoluţionar, calitate în care, ani la rând, a încasat indemnizaţii de zeci de milioane de lei, beneficiind, în paralel, şi de alte drepturi! Verificarea ieşeanului de către CNSAS, care a introdus acţiunea de mai sus, a venit în urma solicitării Secretariatului de Stat pentru Revoluţionari. Cei prinşi cu mâţa-n sac pierd calitatea de revoluţionari, prin decret prezidenţial, Traian Băsescu luând deja această măsură în opt cazuri.

Regia de Transport Public din Iaşi va plăti pentru următoarele două luni aproape 700.000 de lei către compania TINMAR IND pentru 2.000 mWh. Pretul tranzactionat pe mWh este de 350 de lei. Conform raportului OPCOM (Operatorul Pietei de Energie Electrica din România) preţul mediul tranzacţionat în luna ianuarie 2012 a fost de 239 de lei/mWh.

Firma este deţinută de discretul om de afaceri din Câmpina, Augustin Oancea. Înfiinţată în urmă cu doar 5 ani, TINMAR IND a devenit în 2010 cea mai mare companie de intermediere a vânzărilor de energie din România, devansând Energy Holding, firmă pusă pe picioare la începutul anului 2000 de Bogdan Buzăianu, finul fostului ministru al industriilor Dan Ioan Popescu.

Ionuţ Bâlbă a fost unul dintre cei mai pitoreşti jucători care au trecut prin Liga I. În prezent la Gloria Bistriţa, atacantul în vârstă de 30 de ani a reuşit se impresioneze mai ales în afara terenului, acolo unde năzbâtiile sale l-au făcut concurent cu Ionuţ Luţu sau Claudiu Răducanu.

A dispărut din peisajul Ligii I odată cu retrogradarea lui Poli Iaşi, însă a lăsat în urmă câteva scene care au descreţit multe frunţi. Vom face o trecere rapidă printre ele, de dorul vremurilor trecute. :)

Celebra firmă Bosch a vrut să construiască la Iaşi fabrica pentru care a semnat, până la urmă, contractul de închiriere a halelor Nokia de lângă Cluj. O recunoaşte şeful CJ Cluj, adică omul care a negociat aproape un an cu celebra firmă pentru a o convinge să nu se ducă în Moldova. "În România s-a analizat şi zona Iaşi - Bacău. De asemenea, s-au vehiculat alte oraşe din Bulgaria, Serbia şi Moldova", a spus preşedintele CJ Cluj, Alin Tişe.

Sfârşit pentru una dintre cele mai vechi fabrici din Iaşi . IMA SA (Instalaţii pentru Morărit şi Alimentaţie) este pe cale să-şi dea obştescul sfârşit după ce zilele trecute acţionarul majoritar a cerut protecţia sub insolvenţă, cererea urmând să fie judecată în luna mai. Ironia sorţii face ca acest acţionar, care a cumpărat 84% din acţiuni în 2008, să fie unul foarte puternic, deţinând şi terenuri de zeci de milioane de euro în jurul sediului firmei, din interiorul altei foste fabrici de tradiţie, Nicolina. De fapt aceasta a fost şi miza cumpărării acţiunilor, în mai 2008: cele 2,5 hectare de teren ale IMA.

Justiţie de doi bani are România, iar mecanismele de monitorizare au dreptate atunci când îi critică pe magistraţii autohtoni, proşti, dar cu salarii babane. O arată şi cazul dosarului fostului rector al Universităţii “Al. I. Cuza”, Dumitru Oprea, pentru care Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a stabilit în mai 2009 că nu-şi poate justifica o parte din averea dobândită în perioada 2001-2008 (circa 90.000 de euro), sesizând în acest sens instanţa, pentru a dispune confiscarea sumei. Iată incredibilul traseu al dosarului:

Preşedintele Consiliului Judeţean, Constantin Simirad, a lansat miercuri după-amiază mai multe acuzaţii extrem de grave la adresa primarului. Le reproducem mai jos, cu menţiunea că primarul Gheorghe Nichita nu a putut fi contactat pentru a răspunde atacului.

* rata dobânzilor şi a datoriilor Primăriei este de 5.700.000 pe lună. Veniturile au fost în ianuarie de 5.300.000 pe lună. Nichita a ajuns fără bani, uitaţi-vă, nu are bani pentru motorină şi de asta nu face deszăpeziri. Deci e clar că a adus Iaşul în faliment.

Înjurat și calomniat serios ani la rând de șantajiștii de presă, omul de afaceri Maricel Popa a evitat de fiecare dată să depună plângere penală. Ba, mai mult, le-a mai dat și bani celor care își bat joc de munca sa și de eforturile de a salva de la dispariție firme falimentate de stat. Evident, șantajiștii de presă i-au întors imediat celălalt obraz și i-au vărsat în cap noi valuri de lături imediat ce a oprit robinetul banilor. Spre exemplu, în a doua jumătate de an a lui 2011, Maricel Popa a acceptat să plătească, prin firma Omega Is Communication, o taxă de protecție către BZI în valoare de 105 milioane lei vechi.

Cei mai mari finanţatori ai presei de şantaj de la Iaşi sunt firme ale milionarilor Iulian Dascălu (patron Iulius Mall), Viorel Cozma (patron Conest) şi Ioan Prisecaru (patron Conex). Potrivit datelor oficiale înregistrate la Direcţia de Finanţe Iaşi, o firmă a lui Iulian Dascălu a plătit anul trecut lui Ghiocel Asimionesei (acuzat oficial şi trimis în judecată de DNA pentru şantaj prin presă) 177.741 lei sub forma de "publicitate". Adică aproape 15.000 lei pe lună, bani care-l trimit pe Iulian Dascălu pe locul 1 în topul finanţatorilor presei de şantaj.

Secretarul coordonator al PNL Iaşi, Marius Dangă, este director la o firmă care a semnat în ultimii ani circa 80 de contracte cu primării din judeţul Iaşi, cluburi sportive sau direcţii judeţene, toate prin cumpărare directă. Sumele cele mai mari provin din contracte încheiate cu instituţii conduse tot de liberali: Primăriile din Târgu Frumos (circa 50.000 de lei), Cepleniţa (68.000 de lei), Grozeşti (10.000 de lei), Lespezi (40.000 de lei), Podu Iloaiei (7.000 de lei) sau CSM Iaşi (unde director este fiul lui Leonid Antohi, membru vechi al PNL) – 12.000 de lei.

Topiasi.ro vă anunța zilele trecute că Direcţia de Finanţe, condusă de PDL-istul Corneliu Durdureanu, încearcă de mai multă vreme să obţină atragerea răspunderii penale a Narcizei Nedelcu, PDL-ista care conduce Oficiul de Cadastru, din cauza unor presupuse încălcări ale legii săvârşite în calitate de administrator al societăţii comerciale Mobilplast.

"Grupul KOSAROM a investit în ultimii cinci ani peste 40 milioane de euro", anunţă fondatorul grupului, Neculai Apostol. Intervievat de o revistă economică centrală, Apostol a recunoscut scăderea cifreid e afaceri în ultimii doi ani dar explică această situaţie nu prin accentuarea crizei ci prin închiderea temporară a combinatului de porcine de la SUINProd Roman, acolo unde tocmai se finalizează o investiţie de 15 milioane euro. Kosarom vrea să schimbe şi liniile de procesare ale combinatului de procesare a cărnii de pui.

Primarul Gheorghe Nichita, soţia şi fiica sa cea mică au mai intentat zilele tecute o acţiune la Judecătorie împotriva Delta Press Investment SRL, societatea familiei Asimionesei care deţine gazeta Bună Ziua Iaşi. Primul termen al procesului va avea loc pe 29 februarie. În luna septembrie 2011, cei trei mai acţionaseră în judecată o dată firma respectivă, precum şi pe redactorul şef Tudor Leahu şi pe reporterul Ciprian Boaru. Şi acest dosar se va judeca pe 29 februarie, când este programat al treilea termen.

Tehnoton SA, firma patronată de ieşeanul Maricel Popa, negociază cu BANCPOST acordarea unui credit de investiţii de 450.000 de euro. Banii sunt necesari pentru achiziţionarea de maşini şi utilaje de ultimă generaţie, "pentru dotarea cu o linie de fabricaţie a reperelor emailate". "În urmă implementării proiectului societatea va avea beneficii pe termen sucrt şi mediu. Vizăm în psecial scăderea costurilor de producţie prin scăderea costului cu emailarea pe unitate de produs, reducerea consumurilor energetice şi de material, creşterea calităţii aparatelor de gătit cu gaze, reducerea gradului de poluar şi creşterea cifrei de afaceri la finalizarea investiţiei",