Mihai Haraga este cel mai misterios nou bogătaş al Iaşului. A apărut din senin în urmă cu 5 ani şi a pus pe roate în nordul judeţului afaceri uluitoare ca anvergură şi modernism. Acum lucrează 8000 de hectare (cel mai mare fermier ieşean din punct de vedere al suprafeţei, bună parte din teren fiind irigat), a construit lângă Bivolari cea mai mare bază de selecţii seminţe din Europa şi exportă peste 80% din producţie.  Noi i-am evaluat activele şi potenţialul de piaţă al afacerilor la minim 50 milioane euro şi de asta Haraga ocupă locul 8 în topul bogătaşilor ieşeni. 

---

 

Un mic detaliu dar care spune enorm despre  cine este Mihai Haraga şi câtă influenţă are el cu adevărat. Când americanii de la Monsanto (cel mai mare producător mondial de seminţe) au intrat în Europa Centrală şi de Est l-au ales ca director fix pe ieşeanul nostru. Iar în cei 10 ani cât a reprezentat interesele Monsanto, Haraga a produs vagoane de bani pentru americani. Iată cum se lăuda el în 2012, ultimul an în care a mai fost angajat al americanilor: "Incluzând cele 3 milioane de saci din acest an, Monsanto a produs în România un total de 13 milioane de saci de porumb, 4,5 milioane saci de soia, 2 milioane de saci de floarea-soarelui şi un milion de saci de rapiţă hibridă. Peste 90% din această producţie a fost exportată. În ultimii 7 ani, Monsanto România a fost cel mai mare producător de sămânţă din România, iar în ultimii 10 ani Monsanto a fost cel mai mare exportator de sămânţă al României".

 

În 2012 a decis să se rupă de Monsanto și să fie patron. Tot atunci s-a certat și cu Vasile Lungu (fermierul minune de la Trifeşti pe care se spune că el l-a îmbogăţit în bună măsură asigurându-i comenzi uriaşe). Din acel moment grupul înfiinţat de Haraga - Semtop Grup - a preluat rapid peste 3000 de hectare de teren agricol pe malul Prutului în zona comunei Bivolari (suprafeţe lucrate până atunci de Astra Trifeşti) şi Santa Mare din judeţul Botoşani. Acolo produce (după reţeta pe care o verificase la Monsanto) seminţe de cereale şi plante tehnice plus tomate în sistem hidroponic. Apoi a realizat o investiţie unică în Romănia: o fabrică de prelucrare a seminţelor de porumb, floarea-soarelui, rapiţă, soia, lucernă, ş.a. "Are cea mai mare bază de selecţii seminţe din Europa. Este OZN ce a făcut Haraga acolo", ne-a povestit un alt agricultor ieşean. 

---

 

În septembrie 2017 a anunţat oficial că Semtop fuzionează cu Agricola Ţigănaşi a lui Aurel Placinschi, firmă ce are în arendă 5000 de hectare. Placinschi este bolnav grav şi nici nu are tehnologia şi banii lui Haraga, la Ţigănaşi făcându-se agricultură extensivă, nu intensivă. Imediat după fuziune, Haraga a anunţat că va garanta credite de 6.000.000 euro pentru instalarea de echipamente de irigare pe minim 2000 de hectare din zona Ţigănaşi. 

 

Momentul anunţării acelei fuziuni a fost şi singura apariţie oficială a lui Haraga, prilej pentru fermierul minune să-şi prezinte o parte din afaceri. "Grupul nostru conţine şapte firme care figurează la Finanţe cu un venit de 173 milioane de lei. Doar activele fixe se ridică la 80 de milioane de lei. Avem 400 de salariaţi şi 8000 de hectare, din care jumătate sunt irigate. Obiectivul principal este producţia, 20% vizează activitatea comercială, achiziţia de inputuri şi 80% producţia de seminţe, vaci de lapte şi roşii. Activitatea de prelucrare a seminţelor a luat amploare după ce am ridicat fabrica de la Bivolari”, a declarat Mihai Haraga în urmă cu 4 luni.  

 

Marele secret al exploziei în business a lui Mihai Haraga este garantarea de către americani a unor comenzi uriașe dar, concomitent, plata la timp a producției. "Acum el este înțepat la conducta de bani a americanilor", a tradus un alt agricultor succesul business-ului Semtop. 

„Noi știm exact pentru cine și ce trebuie să producem. Întreaga cantitate de sămânță care rezultă din parcelele noastre este preluată de companiile cu care avem contracte, în principal Monsanto și Pioneer. La rândul lor, aceste companii repartizează producția în proporție covârșitoare către export. Din câte am înțeles, aproximativ 80% din cantitatea de sămânță preluată de la noi ajunge la export, restul fiind regăsit pe câmpurile din zonă, la fermele colegilor care achiziționează sămânța necesară înființării culturilor”, a explicat inginerul Nicolae Berea, om de încredere al lui Haraga.

 

70% din cele 3000 de hectare lucrate de Semtop sunt irigate, ceea ce asigură din start producţii mai mari. Belşugul dat de aceste recolte mai mari a permis Semtop Grup să nu mai stea cu mâna întinsă la stat în perioadele mai secetoase. „Noi nu am depus nici o cerere de despăgubiri pentru seceta din 2015, chiar dacă am cheltuit mai mulți bani cu producția decât într-un an normal. Deci vom rămâne doar cu ajutorul dat prin avansul la subvenții. Tot este bine, pentru că dincolo de investițiile directe în noua producție de semințe, mai avem de făcut și alte tipuri de investiții. De exemplu, tehnologic vorbind, ca să putem trece, în perioada imediat următoare, la fertilizarea fazială cu azot a păioaselor și a rapiței de toamnă, a trebuit să achiziționăm îngrășămintele. Apoi, pregătirile pentru semănat se fac tot cu investiții financiare. Și nu costă puțin. Apoi, apar situații când unii proprietari vor să vândă terenul și, ca să păstrăm ceea ce lucrăm, cumpărăm respectivul pământ. Sau, și mai adesea, investițiile care se cer prin natura activității, respectiv sunt mașini și utilaje care se uzează atât din punct de vedere fizic, cât și moral. Trebuie să ținem pasul cu tehnologiile cât mai prietenoase cu mediul, adică tractoare cu consum cât mai mic de carburanți și, ca urmare, se impun investiții mai ales în tehnică agricolă”, a detaliat Nicolae Berea lista investițiilor.  

---

 

"Nu este suficient să ai sistem de irigații, ci trebuie să ai și o apă bună. Noi, în Lunca Prutului, suntem favorizați că putem utiliza apa din acest râu, care se pretează folosirii de către plante, comparativ cu apa din râul de Jijia, care are o calitate mai scăzută, având un conținut mai mare de săruri. Costurile de producție au crescut, pentru că am plătit apa în sine, la ANIF, și energia electrică utilizată de pompele care ne-au asigurat apa la pivoții de irigat"a explicat la un moment dat un reprezentant al Semtop. Problema firmei este că prin fuziunea cu Agricola Ţigănaşi a prins o "moşie" de 5000 de hectare amplasată însă în lunca Jijiei, iar cea mai ieftină apă pentră irigaţii este chiar din cea din amintitul râu, apă mai bogată în săruri.  

 

În timpul anchetelor DNA referitoare la Elena Udrea a apărut zvonul că Mihai Haraga, în calitate de director al Monsanto, a pus umărul la tentativa nereuşită de scoatere la vânzare a staţiunii Fundulea în anul 2005. În urma acelei afaceri fostul ministru al Agriculturii, Stelian Fuia, a fost condamnat în octombrie 2015 la patru ani de închisoare cu executare. Numele lui Mihai Haraga nu apare în nici un document oficial, nici măcar în faza de cercetare penală, aşa că zvonul are puţină susţinere. 

 

 

 

Cei mai bogaţi ieşeni 2017 1. Trump de România 2. Locul 2 în topul bogătaşilor ieşeni este omul americanilor în România 3. Apostolii cărnii - locul 3 în topul celor mai bogați ieșeni 4. Furnicuţa Piţigoi - locul 4 în topul bogătaşilor Iaşului 5. Cei mai bogaţi evrei din Moldova - locul 5 în topul bogătaşilor Iaşului 6. Noul "stăpân" al gazului din România - locul 6 în topul bogătaşilor ieşeni 7. Creatorul brandului economic nr 1 al Iașului - Constantin Deleanu, locul 7 în topul bogătașilor ieșeni

 

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.