Totalgaz Industries îi are acţionari pe Ioan Pârău (63 de ani) şi soţia sa Jănica (60 de ani). Firma produce şi comercializează echipamente şi instalaţii pentru transportul şi distribuţia gazelor naturale precum regulatoare de presiune, staţii de reglare-măsurare, filtre pentru gaze, filtre-încalzitoare, filtre-separatoare, încălzitoare pentru gaze, robinete, separatoare pentru gaze, supape de blocare şi de descărcare, odorizatoare pentru gaze, amortizoare de zgomot, arzătoare pentru gaze şi dispozitive de blocare. Creierul afacerii, Ioan Pârău, a lucrat până la Revoluţie la Fortus şi la vechea firmă de stat care distribuia gaz metan. După 1990, a înfiinţat împreună cu foşti colegi o firmă ce se ocupa exact de ceea ce face acum Totalgaz. A coabitat trei ani, dar apoi a plecat fără niciun fel de regret. În 1994 înfiinţează firma Totalgaz, dar deşi era aici nr. 1, lucrurile au mers tot greu. Cinci ani s-a tot chinuit să prindă aripi, iar în 1999 au început să apară primele semne de prosperitate evidentă. În acel an a început să ridice halele de pe dealul Păcurari, cum ieşi din Iaşi, pe dreapta. „Atunci era aici doar un câmp plin de bălării, o pantă continuă unde nu exista nimic”, a povestit în urmă cu 8 ani mâna dreaptă a lui Pârău, Adrian Coca, cel ce ocupă funcţia de director comercial al firmei.

 

(fotografia alaturata este realizata la vizita unui grup de elevi de la Liceul Racovita. Sursa foto: www.racovita.ro)

Până acum pe dealul Păcurari a fost ridicată o adevărată uzină ultramodernă, cu hale de producţie, sediu administrativ şi alte anexe. Toate acestea au necesitat investiţii de peste 40 milioane de euro (a reinvestit complet profiturile obţinute din 2000 încoace)„Are cea mai modernă fabrică de instalaţii de gaz” ne-au prevenit încă din 2007 Maricel Popa şi Ioan Prisecaru. "Este OZN. Dacă Iaşul ar avea mai multe afaceri locale precum asta am fi lângă Cluj şi Timişoara", a comentat şi omul de afaceri Viorel Blăjuţ. Iar cine urcă dealul simte imediat ce înseamnă o afacere cum e Totalgaz: s-a construit peste tot, iar pe banii firmei s-a făcut un drum nou de la şoseaua europeană până în vârful dealului. În curte este un parc de peste 20 de maşini Peugeot, maşini folosite inclusiv de patron. Aceasta pentru că, vă vine să credeţi sau nu, Ioan Pârău, omul ce a produs acest miracol economic, nu are o maşină proprietate personală, ci foloseşte doar maşinile de serviciu. „La ce îi trebuie una numai a lui dacă tot avem mai multe de serviciu?” a tradus Adrian Coca filosofia patronului.

 

Totalgaz s-a impus pe piaţă după ce Pârău şi câţiva oameni de încredere au inventat practic o nişă industrială care nu exista până atunci la Iaşi - producţia de echipamente pentru distribuţia de gaz metan. Conştient că doar prin folosirea noilor tehnologii îşi poate păstra poziţia de no.1, Pârău angajează de 17 ani cei mai buni absolvenţi de la toate facultăţile de profil mecanic din Iaşi. A creat apoi un centru propriu de cercetare şi a plătit constant profesori recunoscuţi în branşă pentru a-i şcoli suplimentar pe angajaţi. "La noi nu-i de joacă: dacă explodează o dată o staţie, am suferi extrem de mult", spune omul de încredere al lui Pârău.

 

(foto: Staţia de Reglare Shikoku - un proiect important în cooperare cu Tokyo Gas)

Ca să fie clar la ce nivel a ajuns să lucreze Total Gaz, în 2011 firma ieşeană a fost aleasă de un partener din Japonia să exporte acolo nu un utilaj, nu o centrală, ci o adevărată uzină. A exportat apoi utilaje complexe sau chiar uzine în Cehia, Egipt, Grecia, Finlanda, Ucraina, Tanzania, Israel, Republica Moldova. "Este extraordinar ce a putut face Pârău. Ăsta da ambasador pentru Iaşi. Vă daţi seama ce înseamnă să te accepte o firmă japoneză?", spune cu admiraţie preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din Iaşi, Gheorghe Pleşu. De altfel mai toţi partenerii lui Pârău vorbesc doar cu evlavie despre patronul Total Gaz. "Dacă ar fi mai mulţi ca el în Iaşi oraşul ăsta ar fi mult, mult mai departe", o spune un alt industriaş tare, Maricel Popa.

 

În ultimii ani statul român a oprit investiţiile în domeniul gazului, situaţie în care marii operatori din domeniu au ajuns în prag de faliment. Gigantul Armax Gaz din Mediaș, unde omul de afaceri Mircea Vescan este principal acționar, a intrat în insolvență după ce a acumulat datorii de 109 milioane de lei şi pierderi doar pe anul 2016 de 13 milioane de lei. Era a patra mare societate care activează pe piața serviciilor petroliere care a urmat această cale, după ce Dafora Mediaș și Condmag, aflate în sfera de influență a lui Gheorghe Călburean, precum și Propecțiuni, deținută de Ovidiu Tender, se prăbuşiseră şi ele. TotalGaz Industrie Iaşi a avut şi ea greutăţi mari, fiind nevoie chiar de reeşalonarea datoriilor către Fisc sau de amânarea plăţii salariilor, dar a rămas totuşi în picioare. S-a salvat prin contracte la export, iar imediat unele ziare din Bucureşti l-au proclamat pe Ioan Pârău "stăpânul gazului din România" (iulie 2017). 

 

Serviciile oferite de TotalGaz sunt atât de solvabile încât banca de stat a României, EximBank, a acceptat în vara 2017  să garanteze pentru firma ieșeană o poliță de asigurare care protejează societatea împotriva riscului de neplată pentru un volum al exporturilor de peste 2,5 milioane de euro în Ucraina cea sfâşiată de război. TOTALGAZ INDUSTRIE a livrat acolo trei instalații de tratare şi uscare a gazului amplasate în vestul Ucrainei. În urma accesării acestei polițe de asigurare emisă de EximBank în numele și contul statului român, TOTALGAZ INDUSTRIE are siguranţa încasării a 85% din valoarea mărfurilor pe care urmează să le livreze către partenerul său comercial din Ucraina.

 

În goana nebună de a crea o fabrică ultimul răcnet, Ioan Pârău a căutat fonduri europene şi, în 2011, a prins ceea ce părea a fi "trenul de aur" - un proiect de aproape 67 milioane lei. Conform Programului Operaţional Sectorial (POS), proiectul derulat de Totalgaz viza modernizarea şi extinderea capacităţii de producţie. Practic se construia încă o unitate performantă de construcție pe dealul Păcurari. Numai că proiectul n-a mers cum trebuia și a fost nevoie ca firma să apeleze la banii ei pentru finalizarea investiției la timp, ceea ce a dus la întârzieri de salarii dar și către diverși clienți. Situația s-a mai atenuat însă între timp. 

 

 

Mai bine de 80% din marii patroni ai Iaşului consultaţi de noi habar n-au cine este Ioan Pârău. Au auzit de el din presă dar de cunoscut nici vorbă. Şi totuşi, e vorba despre un ieşean care este numărul unu pe ţară în domeniul său de activitate, omul care a creat (alături de Gabriel Vălcescu - director tehnic și Adrian Coca - director comercial) o nouă industrie şi care plăteşte, la Iaşi, impozite de milioane de euro anual.

 

Atât de mult ţine Pârău la discreţie încât el nu a avut până acum nici o apariţie directă în presă, nu a dat nici un interviu şi nimeni nu a reuşit să-l pozeze. Fotografia postată de TopIasi este deci o veritabilă premieră jurnalistică. Bonus, doar cu greutate s-a convenit ca mâna dreaptă a lui Pârău, Adrian Coca, să ne ofere în 2009 detaliile de care aveam nevoie. În 2012 și 2017 omul de încredere al lui Pârău a evitat să mai discute despre afacerea Total Gaz. E drept, Coca este plecat din țară cam 8 luni pe an, iar când este în România umblă mult pe la clienți. Discreţia familiei Pârău s-a repercutat şi în viaţa publică. Nu i-am găsit în nici un partid politic, ONG sau club gen Rotary şi nici nu le-am găsit prieteni politicieni sau alte VIP-uri locale. „Ne ferim de legături politice dar de fapt politica ne afectează foarte mult afacerile. Criza prelungită din ţară s-a resimţit şi în branşa noastră”, a admis un oficial al Totalgaz.

 

Adept al drămuirii banului, Ioan Pârău a locuit până în 2006 la bloc, într-un apartament cu 3 camere. Abia în acel an s-a mutat într-o vilă deloc impozantă, ridicată chiar lângă fabrică. Alături a fost construită o casă identică pentru omul său de încredere, Adrian Coca. Asta pentru ca amândoi să poată sta la serviciu şi până la 12 ore, fără să-şi facă griji că nu mai ajung acasă din cauza traficului. Casă de vacanţă sau vreo altă proprietate imobiliară prin ţară ori străinătate nu are. "Nu are timp de concedii, aşa că nu am găsit oportună o asemenea investiţie", explică omul de încredere al lui Pârău.  Modestia patronului se vede şi din parcul auto. În timp ce ieşeni mult mai puţin bogaţi ca el au o adevărată colecţie de maşini luxoase, Pârău merge de 10 ani doar cu maşina de serviciu - un Peugeot simplu.