Mai toate studiile de piață efectuate în ultimii 7 ani au arătat fără dubii că cel mai cunoscut brand al Iașului este Cotnari. Combinatul de vinuri este de 5 ani și nr 1 pe piaţa producătorilor de vin din România. Asta după ce a fost retehnologizat complet prin investiții de peste 50.000.000 euro. Totodată, s-au extins și înnoit total suprafețele cultivate, ajungându-se la 1700 ha (un hectar de viţă de vie înalt productivă costând minim 22.000 euro pe piaţa de profil).

Adăugați la aceste cifre dezvoltarea unei reţele naţionale de vânzare şi construirea unui brand extrem de puternic plus o vinotecă impresionantă (numai sticlele depozitate în beciurile BNR fac peste 32.000.000 euro). Veţi obţine la final un business ce depășește lejer 150.000.000 euro ca valoare de piaţă. Asta în aprecierea noastră pentru ca unele surse din piață văd combinatul ieșean mult, mult mai sus.

”Cotnari este o afacere de peste 1 miliard de dolari dacă ar fi în Vestul Europei”, susține Mihai Haraga, vicepreședintele unui gigant mondial cu afaceri de peste 300 miliarde dolari anual în agricultură. ”Valoarea unei asemenea afaceri nu e data doar de active și cifre contabile. Țineți cont de istoria extraordinară a Cotnariului, de legăturile cu Ștefan cel Mare și potențialul de piață. Să ai 1.000.000 de sticle de vin vechi și o asemenea istorie în spate, numai acest patrimoniu te aduce la miliardul de dolari”, a spus Haraga. Iar opinia sa e una cât se poate de avizată, Haraga (fost director pe Europa Centrală și de Est al Monsanto, actual director pe Europa Centrală și de Est al Remington și vicepreședinte mondial al acestui gigant) bifând până acum mai multe achiziții și investiții uriașe în domeniul agriculturii.

Salvatorul Cotnari este pe locul 6 în topul bogătașilor ieșeni 

Oficial, Cotnari SA este deținut de Asociația Salariaților Vița de Vie - 99,7% din acțiuni. Neoficial, Constantin Deleanu controlează în prezent circa 56% din acțiunile combinatului. Iar la o valoare de minim 150 milioane euro, cât am estimat noi că ar valora COTNARI SA, pachetul de acțiuni al lui Deleanu îi aduce o avere de 80 milioane euro și-l plasează pe locul 6 in topul celor mai bogați ieșeni (https://www.topiasi.ro/homepage/topiasi/114-top-puternici/17764-cei-mai-bogati-ieseni-editia-2018.html).  Până a ajunge însă la asta Deleanu a trăit aventuri ca-n filmele americane, preluând Cotnari-ul într-o situație critică la începutul anilor 90, salvându-l de la faliment apoi transformând fostul IAS comunist într-o afacere modernă, ajunsă nr. 1 național.  

"Nu vom vinde nici o acțiune străinilor, suntem naționaliști. Au fost multe fonduri de investiții, dar nu ne vindem"

Ca dovadă a valorii incontestabile de piață, cel mai cunoscut brand ieşean la nivel naţional şi internaţional a fost vânat de investitori puternici de-a lungul anilor. Șeful COTNARI anunţă însă că acţiunile vor rămâne în judeţul Iaşi. ”250.000.000 euro e valoarea de piață a Cotnariului. Valoarea nu  se compune numai din bunurile care sunt, se adaugă imaginea de piață, cota de piață, ce poți să vinzi. De-a lungul anilor au fost mai multe oferte, cea mai mare a fost de la niște evrei ruși, de 250 de milioane. Dar n-am vrut să vând, Cotnari-ul trebuie să rămână al românilor și eu vă garantez că așa va fi”, a spus în toamna lui 2018 Deleanu. 

Privatizare cu război

În februarie și aprilie 2000 Asociaţia Salariaţilor (PAS) a cumpărat 65% din acțiunile IAS Cotnari, învingând la licitație Vinia Iași. Oficial, PAS-ul însemna un pic mai mult de 150 angajați care au plătit 30 de miliarde lei vechi pe acele acțiuni, adică 1.000.000 de dolari, însă e clar că o asemenea sumă nu putea fi deţinută de niște simpli salariați ci doar de oameni bine înfipți economic și care știau pe ce tezaur pun mâna. Pe atunci Constantin Deleanu era "doar" director economic, dar din 2004 a făcut rocada cu fostul director, Neculai Carja, iar treptat şi-a tot mărit pachetul de acţiuni. Cumva, salariaţii au fost obligaţi să-i cedeze aceste acţiuni după cum explică nr. 3 din companie: "Societatea are un caracter închis, în sensul că, atunci când cineva renunţă la acţiunile sale, le va ceda, obligatoriu, numai unui alt salariat", recunoştea în 2011 Ioan Măluţan, proprietar pe 11% din acţiunile combinatului.  

Proclamă COTNARI "cel mai important ambasador al României peste hotare"

"Am băgat 50 milioane de euro în retehnologizare la Cotnari SA. Am investit alte 10 milioane în Casa de vinuri Cotnari, firma copiilor. Avem cultivate peste 1.750 de hectare şi producem peste 13 milioane de litri. La Cotnari avem doar vinuri 100% românești, nu ca cei din concurență, poate de asta ne și iubesc așa mult consumatorii. Nu întâmplător se spune că vinul românesc și în special cel de Cotnari este cel mai important ambasador al României peste hotare. Exportăm în principal în Europa, dar am ajuns și în Canada, America, mai nou și în Asia", a spus anul trecut şeful Cotnari SA.

Confirmare - vânzările în SUA au explodat

Cererea de produse tradiționale românești a crescut brusc în SUA, printre marii beneficiari fiind combinatul de vinuri COTNARI. O româncă ce distribuie de mai mult timp vinuri și bere românești pe piața americană anunța la începutul lui decembrie 2018 că tocmai a trimis două TIR-uri în New York și Michigan. Imediat au început glumele pe rețelele de socializare.

Radu Florin Asultanei: De sărbători, camioanele vin pline din SUA cu Coca-Cola și se întorc pline cu Cotnari

Cleo Walder Grigore: Daaa, vinurile de la Cotnari emblematice pe piața Americană ceea ce ne face sa fim foarte mândri de țara noastră dragă, România!!!”

Zeci de medalii de aur în doar 3 ani

Vinurile de Cotnari au câştigat în ultimii ani zeci de medalii de aur la marile concursuri internaţionale (la aceste concursuri vinurile sunt notate fără a se şti din ce ţară şi de la ce producător sunt).  În prezentările oficiale, Deleanu &co susţin că "vinurile de Cotnari prezintă calități excepționale obținute prin limitarea producției medii de struguri la un hectar la doar 70-80% față de celelalte podgorii ale României sau din țările viticole. Compania noastră va alege întotdeauna calitatea în detrimentul cantității. În vinoteca noastră, organizată pe criterii științifice, păstrăm cele mai reușite colecții, începând din anul 1956".

E cotnărean 100%

Constantin Deleanu s-a născut 23 mai 1964, la Cepleniţa (5 km de Combinatul de vinificare). A povestit la un moment dat că a lucrat de mic în via părinţilor - „vie hibrid, mai există şi acum, iese o căpşunică bunicică, dar o folosim mai mult pentru vin fiert“. Însă de la 11 ani a început să muncească organizat şi, ceea ce e mai important, să înţeleagă. „Nu era vacanţă să nu mă duc să lucrez la vie. N-o făceam pentru bani, provin dintr-o familie peste medie, tata era factor poştal, iar mama casnică, era pricepută la croitorie. Nu s-a pus vreodată problema să ne lipsească banii, însă era plăcerea, chiar mândria de a lucra via. Copii care mergeau la vie erau respectaţi de toată lumea şi la școală şi în sat“.  În 1978 a devenit elev al Liceului Economic nr 1 din Iaşi. „Eram foarte mândru, puţini copii de la ţară ajungeau acolo“, a rememorat Deleanu.

La un pas de o carieră militară

A fost singurul din clasă care, în 1982, a intrat la Facultatea de Ştiințe Economice, la Economia şi Contabilitatea Agriculturii. Dar această reuşită n-a venit fără emoţii. Pe la mijlocul clasei a 12-a, adică în ianuarie 1982, aplicase pentru Academia Militară. „Că avem avantaje, că ne dau apartamente imediat cum absolvim, ce mai, mă cam prinseseră“, a relatat preşedintele Directoratului Cotnari SA. Dar n-a trecut examenul medical - „m-au respins pentru că aveam varice“. Asta nu l-a împiedicat însă ca, peste câteva luni, să fie încorporat la parașutism.

Înapoi la Cotnari

În 1985 s-a căsătorit, iar un an mai târziu devenea tată. În 1987 a dat examenul de stat iar apoi a ajuns economist la Cotnari. Dar nu la IAS Cotnari, cum se numea pe vremea aceea, ci la Vinia Iaşi, secţia Cotnari, cea care cuprindea unităţile de vinificaţie de la Cotnari, Hârlău, Belceşti, Târgu Frumos şi Paşcani, plus fabrica de oţet de la Hârlau. A stat aproape trei ani la Vinia, însă a fost o perioadă definitorie pentru cariera sa: „Pe problemele de vinificaţie l-am avut ca mentor pe domnul Crăciunescu, iar de la revizorul Gheorghiţă Târnoveanu am învăţat inventarierea, gestiunea. Mare noroc am avut cu aceşti oameni“, îşi aminteşte Constantin Deleanu. Încet, încet, a promovat, dar în mai 1990 s-a schimbat şeful la Vinia și, urmare a unor neînțelegeri, Constantin Deleanu s-a transferat la IAS Cotnari.  

Romantisme: simplu contabil, promovat director de vânzări apoi retras lider de sindicat

„Aveam 26 de ani și am luat-o de la zero. Eram simplu contabil. Dar am avut o șansă. Vânzările cunoscuseră o perioadă de cădere liberă, așa că, la începutul anului 1992, fostul director Moraru a avut curajul să mă pună director comercial. A fost amuzant, pentru că eram foarte tânăr și nimeni nu credea că sunt director. Dar în șase luni am relansat vânzările. Însă am făcut-o atât de bine încât directorului i-a fost teamă că o să rămână fără vin și, în octombrie, m-a scos de pe post. Am revenit la contabilitate dar ca șef de birou“, povestește Deleanu.  Retragerea lui a fost total neproductivă: vânzările au căzut din nou, IAS-ul a început să acumuleze datorii, au apărut scandaluri, greve. Angajații văzuseră însă că tânărul Deleanu avea ceva în cap si l-au făcut lider de sindicat.  

Zice că a plătit datorii de 10.000.000 dolari în 4 ani și că a propus privatizarea prin MEBO

Tensiunile au crescut, conducerea de atunci și-a dat demisia, pe 1 mai 1993 IAS Cotnari s-a transformat în SC Cotnari, iar Constantin Deleanu devenea director economic. „Pe vremea aceea datoriile erau de cel puțin 10 milioane de dolari, însă în 1996 nu mai aveam nicio datorie față de bănci, mai aveam ceva doar la bugetul de stat. Iar un an mai târziu mi-a venit ideea privatizării prin metoda MEBO. Am vorbit cu oamenii, le-am explicat că așa Cotnariul va rămâne al cotnărenilor și le-am obținut sprijinul. Din acel moment am început să strângem bani pentru fondul de privatizare. 20 la sută din salariu și toate primele au mers la acel fond. În 1999, se strânseseră destui bani, așa că, în decembrie, după ce apăruse Ordonanța cu Agenția Domeniilor Statului, am făcut anunț că vrem să facem majorare de capital social. Evident că am avut parte de multe piedici, prima ședință nu s-a putut ține, dar am ținut-o pe a doua, în februarie 2000. Am venit cu 15 miliarde de lei vechi, adică vreo 500.000 de euro, și am câștigat cam 35% din acțiuni. Restul rămăseseră la SIF, 28%, și la FPS, 37 %, parcă. Iar proprietarii de terenuri, care inițial aveau 7% din acțiuni, au devenit doar locatori, adică puteau arenda terenurile“, a povestit la un moment dat Deleanu.

Troc cu FPS

În aprilie 2000 PAS-ul a mai plătit 15 miliarde lei vechi pentru aproape 30% din acțiuni după o licitație ca-n filme împotriva Vinia SA. Deleanu susţine că a luat de la bancă banii pe care i-a dat în schimbul acţiunilor deţinute de SIF. Mai rămăsese însă o bucată din combinat "străină". Aşa că în octombrie 2000 au făcut, cam de pe poziţie de forţă, un troc cu FPS, cedându-le, în contul acţiunilor rămase, ferma de la Deleni, axată pe zootehnie şi pe agricultură mare. Iar pe 18 octombrie 2000 SC Cotnari SA a concesionat de la Agenţia Domeniilor Statului cele 1.257 de hectare – dintre care doar 800 era plantate cu vie – şi aşa s-a finalizat privatizarea.  A devenit director mare în 2004 Pe 25 aprilie 2004 Constantin Deleanu devenea Doctor în economie cu lucrarea „Managementul exploataţiei viticole“, iar două zile mai târziu, în Adunarea Generală, a fost numit Director General la Cotnari SA. 

Din acel moment Cotnari SA a mărit considerabil ritmul de creştere, iar asta nu e propagandă ci realitate confirmată de cifrele oficiale. Dacă în 2004 societatea avea în proprietate doar 23 de hectare, cele pe care era construit combinatul, acum are aproape 1.700, toate având culturi noi (investiţia într-un hectar de vie este de 22.000 euro). Toate utilajele au fost înlocuite cu instalaţii ultramoderne, "rachete" cum le spun cei din combinat. 50.000.000 de euro a fost efortul investiţional. 

Creșterea spectaculoasă s-a văzut însă mai ales în bani. Dacă în 2004 combinatul vindea anual de 8.000.000 euro, acum încasează 35.000.000 euro pe an și face un profit net de 5 milioane euro pe an (cifrele pentru 2017). Mutarea de grație a lui Deleanu Până în 2004 Cotnari lucra cu aparatură veche, ce oferea randamente slabe. Deleanu a decis să forțeze creșterea volumelor prin retehnologizare, pariu ce s-a arătat câștigător. „Așa am reușit să iau cotă de piață“, a recunoscut el. Iar Cotnari SA a crescut de la 7% la 21% din piața internă. Iar cum randamentele erau de minim 25%, firma a reușit să-și acopere investițiile și să genereze noi fonduri pentru retehnologizări. 

Şi-a permis sa cumpere dintr-un foc 110 de maşini noi-nouţe 

Ca să fie clară forţa financiară a afacerii conduse de el, Deleanu a făcut cadou partenerilor, în toamna lui 2017, 110 maşini noi-nouţe. Anterior le oferise aceloraşi parteneri vacanţe în Seychelles şi Dubai. Era a treia oara in ultimii 8 ani când Cotnari schimba integral flota distribuitorilor.

Le-a făcut copiilor un Cotnari mai mic

Deleanu are doi băieți, ambii absolvenți de Drept, dar Victor și Remus au renunțat la carierele juridice și au venit lângă tatăl lor. „Cel mic, Victor, mi-a făcut o surpriză extraordinară. După ce a fost în excursie în Australia cu distribuitorii, a venit foarte decis la mine şi mi-a spus că vrea şi el să meargă în campanie, la cules. Mai târziu am aflat că, în acelaşi, an, s-a înscris la Horticultură. Primii doi ani i-a făcut în paralel cu Dreptul, dar anul trei l-a îngheţat, pentru că avea de pregătit licenţa la Drept“.  Așa că în septembrie 2010 la Registrul Comerțului a fost înregistrată Casa de Vinuri Cotnari. "Mă tot băteau la cap băieţii să fac vinuri mai moderne şi-am zis să fac «firma generaţiei a doua»”, a povestit Constantin Deleanu.  Casa de vinuri Cotnari e firma copiilor acţionarilor de la combinat, dar director e Victor Deleanu. Cotnari-ul cel mic a cunoscut până acum investiţii de 15.000.000 euro într-o plantație nouă de 350 ha, o cramă proprie, utilaje de vinificaţie proprii, echipă de vânzare proprie. 

A vrut să plece din Iaşi din cauza primarului

În toamna anului 2016, fix înainte de alegerile parlamentare, primarul ZERO al Iaşului a decis să dea jos toate bannerele firmei Cotnari (neoficial se spune că Deleanu nu a vrut să dea bani PSD-ului). Ulterior primarul ZERO a pretins că umilirea firmei Cotnari era opera unui angajat al RATP. Uluit de nesimţirea primarului, Constantin Deleanu i-a trimis o scrisoare deschisă în care-l anunţa că firma e gata să părăsească Iaşul. Reproducem mai jos acel text SCRISOARE DESCHISA ADRESATA

PRIMARULUI MUNICIPIULUI IASI:      

"Compania Cotnari se simte ofensata pentru ca in data de 1 octombrie, Primarul Municipiului Iasi a hotarat ca bannerele noastre sa fie date jos din tot orasul si aruncate.       

Va intrebam Domnule Primar al Municipiului Iasi, de ce nu ne-ati aruncat si anul trecut bannerele de la Cotnari inainte de alegerile locale, cand tot Dvs. erati Primar?       

Suntem siguri ca niciun alt primar din Romania nu ar alunga Cotnariul din orasul sau. Prin urmare, ne vom indrepta in viitor spre Timisoara, unde cu siguranta vom gasi o conducere a Primariei interesata de colaborarea cu Cotnariul. Probabil in aceasta situatie vom renunta si la colaborarea cu CSMS Iasi.       

Afirmatia Dvs. precum ca “onoarea Iasiului nu o dati pe vin”, si din acest motiv ati destituit conducerea RATP-ului Iasi nu este justificata. Amintesc faptul ca vinul de Cotnari a fost de nenumarate ori Campion Mondial la concursurile la care a participat, pe cand Municipiul Iasi, al carui primar sunteti, nu a reusit sa ajunga nici macar in finala pentru alegerile Capitalei Europene a Culturii.       

Acestea fiind spuse, consideram ca nu era deloc afectata ONOAREA orasului Iasi, prin asocierea cu vinul de Cotnari.       

In final, ii anuntam pe ieseni ca din cauza situatiei aparute, Compania Cotnari nu participa anul acesta la evenimentele organizate cu prilejul Sarbatorilor Iasiului".     

COTNARI S.A.     

Presedinte Directorat"

După jumătate de an s-a împăcat cu Chirica

În aprilie 2017 Constantin Deleanu apărea din senin pe lista invitaților personali ai primarului la tribuna VIP de la stadion. "Ne-am întâlnit, am discutat şi am convenit că e mai bine pentru Iaşi să colaborăm", a spus ulterior Deleanu.  COTNARI tot nu a fost însă prezent la acţiunile de imagine ale lui Chirica, nu aşa cum şi-ar fi dorit probabil primarul.

Reclamă nebună - Moroșanu, Steaua, sabia lui Ștefan cel Mare, fotbal

Un pariu excelent al lui Deleanu a fost promovarea. A investit fabulos în reclamă (până la 3 milioane de euro pe an), Cotnari devenind rapid brand național. De la mare până-n Timișoara, peste tot erau bannere, campanii, concursuri sau evenimente cu sigla Cotnari. Poate cel mai pitoresc exercițiu de imagine al campaniilor de promovare a fost Cătălin Moroșan. Scenele în care luptătorul de K1 își dobora adversarii făceau audiențe excepționale la PRO TV și celelalte stații tv, iar cum luptătorul ieșean era pictat de sus până jos în simbolurile COTNARI reclama a fost extraordinară.   

Alte exerciții de imagine au fost tentativele de preluare a mărcii Steaua și a sabiei lui Ștefan cel Mare. A încercat și să preia echipa de fotbal din Iași, dar afacerea n-a mai ieșit. În prezent 5 echipe din prima ligă de fotbal sunt sponsorizate de producătorul ieșean de vinuri.

Ultima lovitura - tenisul

Observând că Simona Halep a crescut spectaculos audiențele, Cotnari a investit in jucătoarea nr. 2 din România - Mihaela Buzărnescu. Jucătoarea a răsplătit imediat investiția reușind spre exemplu, la Roland Garros, surpriza turneului, eliminând-o pe principala favorita a caselor de pariuri la câștigarea turneului, Elina Svitolina sau câștigând un prestigios turneu in SUA.  Milioane de telespectatori au văzut că românca joacă de jumătate de an având pe piept sigla COTNARI. Nu se știe cât i-a plătit producătorul ieșean de vinuri, dar e limpede ca brandul nr 1 al Iașului a primit o reclamă cum nimeni nu se aștepta. 

• < Prev
• Next >