Iulian Dascălu este unicul proprietar al complexului PALAS, o afacere a cărei valoare netă este de minim 400 milioane euro (pe evaluările optimiste valoarea crește cu încă 50%, vedeți calculele detaliate un pic mai jos). Este aproape de a inaugura la Timișoara un PALAS de două ori mai mare și din care deține 50%, ceea ce înseamnă încă 400 milioane euro în portofoliul său. La Cluj are un miniPALAS ce i-a adus în 2018 aproape 20 milioane euro net, ceea ce înseamnă o valoare de piață de minim 280 milioane euro. Cum și aici deține 50% din afacere, mai trecem 140 de milioane în portofoliul său. Mai are 50% din Iulius Mall Suceava și Iulius Mall Iași, afaceri care au adus în 2018 venituri totale de 17.000.000 euro. Pentru că acestea sunt mall-uri mai puțin performante, randamentul luat în calcul aici este de 10%, iar cum și aici Dascălu are 50% din afacere punem în contul lui încă 85 de milioane euro.

De parcă nu ar fi de-ajuns, Dascălu mai deține una din cele mai puternice firme de construcții din țară - Build Corp -, are propria fabrică de materiale de construcții, firme de pază, de transport aerian (are propriul avion), și multe altele. Toate acestea, puse cap la cap, i-au adus în 2018 o avere de 1,1 miliarde euro.

Și, atenție mare, la această socoteală nu am pus mega PALAS-ul pe care îl pregătește pentru centrul Bucureștiului (a preluat deja 100.000 de mp de spațiu expozițional al ROMEXPO și pregătește șantierul pe 37 de ha de teren din jur), o afacere care ea singură poate valora peste 1 MILIARD de euro și pentru care are deja asigurată o bună parte din finanțare. 

Calcule simple, rezultate uluitoare

PALAS Iași este proprietate 100% a lui Iulian Dascălu. Aici ieșeanul are 54.000 mp de spații comerciale închiriate la tarife lunare ce variază între 10 și 130 euro mp. Dacă luăm în calcul o medie de 30 euro mp rezultă chirii lunare de 1.620.000 euro, adică 19,44 milioane euro pe an. Atenție, în cifre nete, pentru că pe lângă aceste sume chiariașii achită și TVA și taxe de administrare

Tot la PALAS mai sunt 70.000 mp de birouri clasa A. La o chirie medie de 15 euro mp rezultă venituri lunare de 1.050.000 euro, adică 12.600.000 euro anual. Iarăși, sumă netă.

Parcarea subterană produce și ea consistent. Să zicem că în medie doar 2000 din cele 2500 de locuri de parcare sunt ocupate cam 12 ore pe zi (sunt și zile mai aglomerate, dar și zile mai puțin solicitate). Cum parcarea e taxată cu 3 lei pe oră, un calcul simplu arată că parcarea produce 16.000 euro pe zi, adică 480.000 euro pe lună, ceea ce înseamnă un venit anual de 5.760.000 euro. Minus TVA și costuri de întreținere înseamnă circa 4 milioane euro net pe an. 

Per total, PALAS ar trebui să aducă încasări anuale de 36.000.000 euro. Raportat la un yield mediu de 6,5% (adică investitorul își recuperează banii în 15 ani) PALAS-ul ajunge la o valoare de piață de 540.000.000 euro. De aici trebuie scăzute creditele restante (circa 120.000.000 euro) și se mai aplică un coeficient de reducere de 10% din valoarea rămasă (terenul pe care e construit PALAS aparține, preponderent, statului). Rămân chiar și așa 400.000.000 euro. Iar asta este o evaluare ponderată pentru că, mai nou, centrele comerciale performante (așa cum este PALAS) se vând chiar și la yield-uri de 5% (adică un multiplu de 20 înmulțit cu veniturile nete anuale). Noi rămânem însă cu evaluarea la 6,5%.
 

Valoarea Iulius Mall e dată de bănci   
Pe 21 decembrie 2016 BCR şi UniCredit Bank, alături de băncile – mamă Erste Group Bank AG din Austria, respectiv UniCredit SpA din Italia, au semnat un contract de împrumut cu Iulius Group pentru suma de 219.592.478 euro. Banii urmau a fi folosiți pentru a refinanţa pe termen lung datorii anterioare ale mall-urilor din Timişoara, Cluj-Napoca şi Iaşi, dar și pentru a finanța lucrările de pe șantierul Openville Timişoara. 
        

Ţinând cont de condiţiile pieţei, e limpede că băncile au cerut garanţii măcar duble ca valoare, ceea ce ridică din start preţul reţelei Iulius Group la minim 550.000.000 euro (credit plus dobânzi ori 2). Rezultatele financiare arată însă o valoare de piață de aproape 730.000.000 euro, obținută din înmulțirea venituri nete - 56.000.000 euro în 2017 (60 milioane estimate pentru 2018) ori 13 (folosim un yield de 8% ca medie între randamentele de 7% ale mall-urilor din Cluj și Timișoara și cele de 10% la mall-urile din Iași și Suceava)
 

Vânzarea care l-a făcut oficial miliardar pe Dascălu
În iunie 2017 PR-ul Iulius anunţa oficial că Iulian Dascălu a vândut 50% din reţeaua Iulius Mall către un fond de investiţii sud-african. Nicăieri nu s-a pomenit de vreo sumă, dar mici detalii apărute ulterior au lăsat să se vadă o uriaşă inginerie din care ieșeanul a ieşit dublu câştigător.         

Mai întâi băncile ce finanţaseră cu 6 luni mai devreme Iulius Group au decis că afacerea Iulius Mall e atât de solidă încât nu vor nici un euro din banii primiţi de Dascălu. Era cea mai clară probă că valoarea reţelei Iulius Mall e atât de mare încât nu ar fi nici o problemă recuperarea creditului de 220.000.000 euro plus dobânzile aferente. 
        

A doua lovitură a lui Dascălu cu acelaşi glonţ: cele 225.000.000 euro (la cât am estimat noi valoarea minimă a plății făcute de Atterbury) se duc spre investiţii dar, atenţie mare, sud-africanii se obligau să vină cu o altă sumă similară. „Iulius şi Atterbury Europe au înfiinţat un fond financiar comun, cu cote egale de participare (50/50), pentru dezvoltarea ansamblului mixt Openville Timişoara, precum şi a altor proiecte care urmează a fi demarate", confirma comunicatul de presă. 
        

Adică Dascălu își certifica valoarea rețelei Iulius Mall la minim 550.000.000 euro și punea, concomitent, mâna pe finanțări de minim 450.000.000 euro pentru finalizarea PALAS-ului de la Timișoara (afacere care va ajunge clar să valoreze minim 800.000.000) și deschiderea șantierului la PALAS-ul din București. Parcă în treacăt, s-a anunțat și o posibilă extindere a miniPALAS-ului din Cluj, unde ar putea fi construite încă 25.000 mp de birouri clasa A (are deja 18.000 mp dați în exploatare) și câteva sute de apartamente. Trump de România
       

Mai multe surse din piaţă, unele chiar foarte apropiate de Iulian Dascălu, susţin însă că ieşeanul are mult mai mult decât am estimat noi. "A bătut de mult miliardul" şi "când faceţi clasamentul să ştiţi că Dascălu singur face cât toţi ceilalţi 15 de după el la un loc", au fost unele aprecieri categorice. Atenţie, aceste estimări vin de la oameni de afaceri, adică persoane care ştiu să cântărească extrem de precis valoarea unui business. 
       

Ce şochează cel mai tare este explozia lui Dascălu: în 2010 şantierul PALAS îngheţase, clienţii din mall-urile Iulius se agitau şi cereau reducerea chiriilor (unii au intrat chiar în insolvenţă doar pentru a scăpa de obligaţiile către Iulius), iar băncile dădeau şi ele semne de nervozitate ameninţând cu cereri de rambursare anticipată a creditelor. Atunci Dascălu părea aproape de pământ iar acum, după 9 ani, este ieşeanul cel mai apropiat de Olimp.
        

 Puțini știu, de 18 ani Iulian Dascălu a căutat un parteneriat strategic cu grupul lui Donald Trump și l-a obținut (Iulius Group a devenit membru activ al International Council of Shopping Centers New York). Stilul de business al celui ajuns acum președintele SUA l-a fascinat de la început pe ieșeanul nostru, iar prin mai tot ce a făcut din 2000 încoace Iulian Dascălu a devenit un veritabil Trump de România.        

Ce are acum Dascălu 
- 100% din PALAS Iași (54.000 mp retail și 72.000 mp birouri de lux, o parcare subterană de 2500 locuri, 5 săli de evenimente)
- 50% din OpenVille Timișoara (un mall de 61.000 mp utili, se construiesc încă 47.000 mp de spații de retail, are deja 50.000 mp de birouri și este în construcție cea mai înaltă clădire din România - 155 m înălțime cu 50.000 mp de birouri de lux). Tot la Timișoara are deja două parcări supraterane (una supraetajată) iar în construcție este o parcare subterană. La finalul proiectului, estimat pentru 2021, PALAS-ul de la Timișoara ar urma să ajungă la 134.000 mp de retail închiriabili, 131.000 mp de birouri închiriabili, 4 săli de evenimente 2.500 de persoane, 3.750 locuri de parcare 
- 50% din miniPALAS-ul de la Cluj (41.000 mp de retail, 18.000 mp de birouri, iar în 2019 ar putea construi încă 25.000 mp birouri plus apartamente premium)
- 50% din Iulius Mall Suceava și Iulius Mall Iași (se zvonește că în parcarea din Tudor Vladimirescu ar vrea să mai ridice în 2019 sau 2020 încă 2 clădiri de birouri)
- 80% din firma care a preluat 100.000 mp de spații la Romexpo, care a plătit deja 3.000.000 euro pentru niște hale vechi ce vor fi demolate și care ar urma să dezvolte pe circa 37 de hectare din jurul Romexpo un megaPALAS
- firmă de construcții plasată constant în ultimii ani în top 10 național 
- fabrică de materiale de construcții
- firmă de transport aerian (are propriul avion)
- a cumpărat în 2018 clădirea și terenul pe care funcționează acum Centrul Cultural Francez din Iași
        

Surse din piață susțin că are circa 40 de hectare de lângă spitalul Socola, teren pe care pregătește construcția unei zone rezidențiale de lux cu ancoră principală un hipermarket Auchan. 
 

E mai puternic decât orice primar, șef de  CJ sau lider politic local

Iulian Dascălu a schimbat Iaşul cum n-a făcut-o nici un primar, șef de CJ, rector sau șef de partid politic. Prima dată a zgâlţâit oraşul în 2000, când a deschis Iulius Mall, văzut de mai toată lumea drept o oază în deşert. Consecinţă logică, mall-ul era prezentat atunci de Primărie, Prefectură şi alte autorităţi drept adevărat simbol al oraşului alături de Palatul Culturii şi Trei Ierarhi.
          

A doua revoluţie marca Dascălu a fost în 2012, la inaugurarea PALAS, un complex imobiliar cum nu are nici măcar acum Bucureştiul. 
         

Faptul că a putut să se impună la Cluj și Timișoara în fața extrem de puternicilor afaceriști locali, mulți dintre ei cu pile direct la președintele și premierul României, dar mai ales lovitura de la București (a preluat un Romexpo pe care n-au putut să pună mâna Elena Udrea sau Gabriela Firea) arată că Dascălu este nu doar racheta Iașului, ci a întregii Românii. Sucesul său uluitor și permanenta imunitate în fața autorităților a născut multe zvonuri (e dat ba ”săgeata” SIE, ba omul Patriarhului, ba reprezentantul unor generali din fosta Securitate), dar Dascălu a refuzat orice comentariu și și-a văzut de afaceri. A investit până acum peste 600 milioane euro, cam cât o tranșă a FMI, a construit de la zero afaceri uluitoare și a ajuns, oficial, primul miliardar în euro al Iașului. 

• < Prev
• Next >