De 6 ani ieșenii îl știu pe Maricel Popa drept politician. A fost secretar de stat între anii 2012-2015, iar din vara lui 2016 este șeful CJ Iași. Din 2017 este și șef al PSD-ului local. Maricel Popa s-a lansat însă pe piață ca om de afaceri, el fiind din 2000 simbolul Tehnoton, fabrica visată de regimul comunist drept un Silicon Valley de Bahlui. Cine este însă omul de afaceri Maricel Popa?  A preluat de la stat, în special în guvernarea PSD 2000-2004, 7 fabrici comuniste, ceea ce i-a adus un portofoliu de peste 200 de hectare de platforme industriale in Iasi si alte orase din Moldova, cladiri centrale, statii de asfalt si alte active. Business-ul i-a crescut ca o racheta pina in 2004, an in care avea 4000 de angajati, apoi, după plecara PSD de la guvernare, s-a prabusit cu zgomot. Dupa 2007 a reluat cresterea ajungind sa se stabilizeze la 1000 de angajati. A fost la un pas de o mare lovitura în 2007-2008 când Delphi a vrut sa cumpere fabrica Tehnoton. Ieseanul nu a acceptat oferta de 25 milioane euro a americanilor pe motiv ca „platforma Tehnoton face dublu" dar acum probabil ca regreta.

 
Paradoxal, o anchetă DNA care l-a vânat pe politicianul Popa a aratat ca business-urile afaceristului Maricel nu înseamna doar țepe, asa cum i s-a dus buhul în piata. Procurorii au decis în toamna 2017 sa-i puna sub sechestru mai multe active care sa permita recuperarea, în caz de nevoie, a unui prejudiciu de 1.000.000 euro. În mod normal o astfel de actiune de forta ar bloca cele mai multe businessuri dar cele ale familiei Popa (conduse acum de sotie) au ramas în picioare si merg mai departe. 
        

Familia Popa deține acum peste 100.000 mp de spații industriale în Iași, majoritatea închiriate cu circa 3 euro/mp/lunar, și peste 200 de hectare de platforme industriale, hale sau baze de producție în toate județele Moldovei. Face producţie industrială la Tehnoton, dar la un nivel redus de valoare adăugată, şi se zbate să ţină în viaţă producţia de fructe confiate (Vitalef), de mobilier sau asfaltări. Un alt detaliu sugestiv despre cum a gândit Popa business-ul: firmele sale au sub 1.000.000 euro datorii la bancă, nivel unicat în business-ul ieşean de top. Per total, toate aceste afaceri au o valoare de piață de minim 40 milioane euro sumă care îl plasează pe Maricel Popa pe locul 13 în topul celor mai bogați ieșeni (https://www.topiasi.ro/homepage/topiasi/17685-cei-mai-bogati-ieseni-editia-2018.html). 

A ratat lovitura vieţii în business
Cea mai mare lovitură pe care ar fi putut-o da Maricel Popa în afaceri a fost tentativa americanilor de la Delphi de a prelua în 2007-2008 fabrica Tehnoton. Popa nu a acceptat oferta de 25 milioane euro a americanilor pe motiv că „platforma Tehnoton face dublu" dar acum probabil că regretă. Un indiciu în acest sens a fost tentativa lui de a a găsi între anii 2010-2013 un nou Delphi care să-i cumpere fabrica. De asta a adus pe platforma Tehnoton firme din Spania, Belgia sau SUA, sperând că puii plantaţi acolo vor creşte şi vor avea nevoie de atât de mult spaţiu încât să îl oferteze. Deocamdată nu a prins lozul cel mare dar platforma Tehnoton e plină ochi şi contrastează izbitor cu celelalte fabrici comuniste ce zac abandonate în Zona Industrială.   

Extrem de harnic
Ca om de afaceri Maricel Popa are două trăsături definitorii duse la extrem. Este de o hărnicie rară, munceşte chiar ca un nebun. Când activa doar ca om de afaceri am încercat un experiment: eu, mai tânăr decât el cu 20 de ani, nu am putut să mă ţin de el mai mult de jumătate de zi. Are o energie aparent inepuizabilă, e în stare să se scoale la ora 2 dimineaţa să plece la Bucureşti, semnează un contract la prima oră, fuge cu maşina până la Braşov, apoi la Cluj iar seara târziu ajunge din nou la Iaşi şi a doua zi, dis de dimineaţă, o ia de la capăt. La un moment dat avea în maşină pernă şi pătură, ceea ce spune totul. 

Ţepar versat
Maricel Popa are însă și o înclinație prea mare pentru țepe. A păcălit zeci de parteneri, chiar și pe mine m-a țepuit de câteva ori. Nici cuvântul dat și nici contractul scris nu e suficient pentru el. Azi își ia un angajament, mâiine se face că l-a uitat iar poimâine se miră ipocrit: "am promis eu aşa ceva?". Acest tip de comportament i-a adus o tristă reputaţie, dar Maricel nu s-a sinchisit. 
           

A luat de la stat o salbă de fabrici
Adept declarat al principiului că "statul e primul falimentar al ţării", Maricel Popa a colectat o sumedenie de fabrici falimentare la care a încearcat resuscitarea pe diferite căi. În acest moment deţine Construcţii Feroviare Moldova, Antrepriza de Lucrări Drumuri şi Poduri, Moldoforest, Tehnoton, Vitalef, iar în ultimii ani a fost proprietar şi la Sinta, Autotransport, motelul Bucium şi hotelul Basarabia. Popa are şi firme creaţie 100% a sa: Omega Is Comunications, firme de producţie mobilier, termopan, service-ul Panasonic, taxi aerian, școală de pilotaj aerian, o fermă bio. A creat reprezentanţa locală a mărcii Toyota (plus Lexus), apoi pe cea a Ford, dar a debutat pe piața auto cu dealerul Honda. Deși afacerile erau profitabile s-a retras însă repede din business-ul auto.

Admite: "sunt nebun"

În mod normal nimeni nu poate ține sub control atâtea firme fără să nu ajungă la Socola sau să dea faliment. Maricel Popa a reuşit totuşi să nu sfârşească la spitalul de pe Bucium şi nici să închidă fabricile, dar admite singur că "sunt nebun. Un om normal nu poate să ducă atâtea".O zi petrecută lângă el a explicat însă misterul: Popa e un rezervor nesecat de energie, terorizându-și angajații și montându-i să fie și ei permanent în priză. Spre exemplu, în ziua anterioară unui reportaj făcut în 2012 a plecat la ora 2 noaptea la București, la 8 a negociat un contract, la 17.00 a fost la Suceava pentru un alt contract iar la 21.00 participa la o întâlnire de afaceri la Iași. A doua zi a luat-o de la capăt, reprezentantul TopIași ţinându-se greu pe urmele sale. De unde atâta energie? "Dacă eu nu fac nu face nimeni. E drept, simt uneori că nu se justifică. Unii din amdinistrație la ora 4 după-amiaza rup uşa să plece acasă după ce au trândăvit anterior pe banii din impozitele plătite de mine. Și tot ei mă scot pe mine dator societății".

”În 1997 aveam deja primul milion de dolari”
De formaţie inginer electronist, Maricel Popa a început în 1990 cu o firmă de reparaţii electronice în care mai avea 2 asociaţi. Firma nu a strălucit de la bun început, dar cu toate acestea a reuşit să prindă câteva contracte importante. Poate cel mai important a fost contactul cu Panasonic. În 1996 însă asociaţii săi i-au tras ţeapă şi l-au abandonat cu datorii de peste 100.000 de dolari, o sumă imensă la acea vreme. ”A fost un şoc teribil, dar m-am ambiţionat să reuşesc. Iar cei de la Panasonic au vut încredere în mine şi m-au desemnat unic reprezentant al lor”, spune Popa.
    

El pretinde că în numai un an, având monopolul reprezentării Panasonic a făcut deja un milion de dolari cash. ”Am numărat aceşti bani în 1997, dar i-am reinvestit în afaceri”, a pretins el. "Vindea la greu vin îndoit cu apă şi alte mărfuri luate de la turci. Apoi a vândut cu mare scandal un cămin de nefamilişti, săracii oameni care locuiau înainte acolo mult l-au mai înjurat", ne-a povestit o sursă care-l cunoaşte foarte bine pe Maricel.  

Au curs contractele cu statul
În următorii ani Popa s-a străduit să-şi extindă reţeaua de reprezentanţe Panasonic dar şi să-şi diversifice afacerile. A deschis Omega is Comunication, firmă ce monta aparatură electronică, un mare balon de aer fiind contractele cu Romtelecom şi Romsilva.Popa susţine că au fost ani de muncă susţinută, dar din mediul de afaceri au curs acuzaţiile la adresa sa. ”A crescut exclusiv pe seama contractelor cu statul”, ne-au declarat şase oameni de afaceri care nu au ştiut nici unul de afirmaţiile celorlalţi. Spre finalul guvernării CDR Popa a reuşit o mare lovitură: a cumpărat de la stat Tehnotonul cu un milion de dolari. ”Banii au provenit dintr-un credit”, spune el. „Sunt banii unui belgian ce a avut probleme cu legea”, spun câţiva oameni de afaceri locali. ”E o prostie. Eu sunt proprietarul Tehnoton şi nu altcineva”, răspunde Popa

Guvernarea PSD - Năstase a fost mană cerească
Achiziţiile lui Popa de la stat au curs însă în valuri odată cu ajungerea PSD la Putere. Începând din 2001 grupul Omega Tehnoton s-a mărit considerabil prin achiziţionarea Autotransport (firmă pierdută mai târziu), Sinta (licitată în 2002, abandonată în 2003 şi preluată de Ioan Prisearu în 2004), Vitalef (preluată în 2003 de la Iulian Dascălu în contul unor lucrări de modernizare efectuate de firmele lui Popa la clădiri vândute ulterior de Iulius Group tot statului), ALDP (firmă preluată în 2003 fără licitaţie şi dezvoltată puternic de Popa), Moldoforest (firmă cvasifalimentară pe care Popa nu a adus-o pe linia de plutire).
Tot în acea vreme Popa a prins contrate supergeneroase cu CFR-ul, contracte în baza cărora şi-a făcut firme de soft (activitate care azi practic nu există în portofoliul său), mobilier, termopan şi diverse.

Adrian Năstase îl lua cu el în avion
Succesul nebun al lui Maricel Popa, cel care cumpăra firme pe bandă rulantă şi care dispunea, aparent, de inepuizabile lichidităţi, au trezit invidia celor mai mulţi afacerişti locali. Pe lângă permanentele acuzaţii privitoare la relaţiile privilegiate cu statul, lui Maricel Popa i s-a pus în cârcă ba plătirea de ”consultanţă” de 10.000 de euro lunar către firma la care acţionar era Bogdan Solcanu, ba amenajarea în vila de la Focşani ministrului Transporturilor, Miron Mitrea, a unui complex sistem de monitorizare tv şi radio, ba oferirea promptă de servicii diverse către personaje extrem de importante – Sergiu Sechelariu, Octav Cozmâncă sau Ion Iliescu.
    

A avut însă o relaţie foarte bună şi cu anturajul lui Adrian Năstase, Maricel Popa ajungând să fie invitat de mai multe ori să facă parte din delegaţia celor ce-l însoţeau pe premier la diverse vizite în străinătate. Popa a penetrat şi anturajul lui Ion Iliescu, preşedintele din acea vreme a României venind în 2003 la Moscova, la inaugurarea eşuată a unei reprezentanţe Tehnoton (TIR-ul cu marfă a fost blocat la vamă, aşa că ditamai preşedintele a trebuit să taie panglica unui spaţiu gol)

Apogeul a fost anul 2003
Creşterea fulminantă a lui Popa a făcut valuri şi în presa din Bucureşti, prima ediţie a top Capital considerându-l cel mai bogat ieşean şi cotându-l la 60 milioane dolari. A doua zi Maricel Popa a negat vehement că ar avea o asemenea avere, plătind Ziarului de Iaşi publicarea unui interviu realizat însă jenant şi care mai mult confirma decât infirma bogăţia sa.    
      
Pentru a profita la maxim de PSD, Maricel Popa s-a apropiat şi de liderii locali ai acestui partid, Ion Solcanu şi, din 2004, Gheorghe Nichita. I-a finanţat pe amândoi, neprimind în schimb decât promisiuni (de două ori a fost nominalizat candidat la funcţia de prefect) sau funcţii onorifice (trepăduş în filiala PSD sau preşedinte al CA de la Poli Iaşi).

A vrut să fie secretar de stat la Transporturi
Anul 2004 a adus primii nori negri la orizonul lui Popa. Solicitat de PSD să asfalteze cât mai multe drumuri care să aducă voturi pentru Nichita sau Răţoi, Popa a avut surpriza de a constata după localele din 2004 că a făcut lucrări de 1,5 milioane dolari dar nimeni nu-i dă banii. Proaspăt aleşi primari ai Iaşului şi Paşcaniului, Nichita şi Răţoi l-au purtat cu vorba, la fel procedând şi PSD-iştii din Bucureşti.Ca să-şi recupereze banii, dar şi în perspectiva unor viitoare afaceri profitabile, Popa a investit încă 100.000 de dolari în PSD primind promisiunea că după alegerile generale va deveni secretar de stat la ministerul Transporturilor. Victoria lui Băsescu a răsturnat însă toate calculele.

2005-2008 - prima criză
Schimbarea puterii politice a năruit tot sistemul construit de Popa. Patronul Tehnoton a încercat din 2005 apropierea faţă de Fenechiu şi Cârlan (liderii locali ai noii puteri) dar nu prea a reuşit acest lucru iar afacerile sale au luat-o serios la vale. De la 4000 de angajaţi a ajuns repede la 2700, apoi la 1700. La finalul anului 2005 grupul de firme al lui Maricel înregistra datorii către stat în valoare de 12 milioane euro, prin mediul de afaceri local şuşotindu-se insistent că Popa e gata să dea faliment.”Au fost mulţi care m-au dorit la groapă”, admitea trist Popa în 2012. Una din explicaţii a fost privatizarea Construcţii Feroviare Moldova.

Ţepuit la rupere de Fenechiu
Conştient că fără sprijin politic nu face mulţi purici, Popa a reuşit cumva să se apropie de şefii PNL şi PD Iaşi din acea vreme. Pentru asta i-a dat lui Fenechiu un convoi întreg de ajutoare care să fie donate în numele PNL la inundaţiile din 2005, lui Cârlan i-a sponsorizat mai multe acţiuni de partid şi l-a ajutat să-şi cumpere un SUV Toyota, dar totul s-a năruit la afacerea CFM. Având promisiunea şefilor politici locali că va fi ajutat să anuleze datoriile imense de la SC Construcţii Feroviare Moldova (circa 22 milioane euro la nivelul anului 2005), Popa a preluat 51% din acţiunile acestei firme gigant. Neoficial atunci s-a vorbit în mediul de afaceri că privatizarea s-a făcut în schimbul promisiunii că Fenechiu va primi şi el o halcă din amintita firmă (liberalul visa să fie mare asfaltator, iar cum Popa se bătea atunci, prin ALDP, cu Umbrărescu şi Căşuneanu premisele erau bune). Nu se ştie ce s-a întâmplat după aceea, dar brusc CFM n-a mai putut converti datoriile, Fenechiu n-a mai primit nici o acţiune la firmă, iar Popa a rămas cu balastul imens în braţe. Firma avea un patrimoniu impresionant - sute de hectare de baze de producţie în toată Moldova, peste 10.000 mp de birouri plus alte clădiri valoroase - dar chiar şi aşa nu a reuşit niciodată să achite muntele de datorii. Ba, mai mult, această afacere i-a adus o grămadă de necazuri pentru celelalte firme din grupul Omega-Tehnoton.

Cârlan a vrut dar n-a putut să-l ajute prea mult
Lămurit cu Fenechiu, Popa a căutat scăparea la liderul PD Iași. Dar Cârlan nu avea anvergură naţională şi n-a putut face mare lucru. L-a ajutat cu intrări la CFR pe vremea când director naţional al firmei era ieşeanul Axinia, apoi l-a ajutat să stingă o datorie de 3.000.000 euro la Fisc pasând statului sediul central al CFM. Prea puţin pentru ambiţiosul Maricel Popa, cel care se pusese oficial la dispoziţia PD-ului - i-a oferit lui Cârlan un spaţiu deja amenajat pentru crearea televiziunii pe care senatorul PD o tot visa dar pe care n-a mai făcut-o.

A prins şi o cvasiimunitate diplomatică
Ars în relaţiile cu puterea din perioada 2005-2008, Maricel Popa a căutat soluţii în altă parte. Iar în 2007 a reuşit să devină consul onorific al Pakistanului, calitate care nu-i oferea oficial imunitate diplomatică, dar care i-a mai temperat pe politicienii care îi tot solicitau sponsorizări. ”Acum poate voi fi lăsat şi eu în pace să pot asigura pâinea a 3000 de salariaţi. Dacă statul tot nu mă ajută, măcar să nu mă încurce”, spunea Popa atunci. Imediat au curs oportunitățile de business dinspre Asia, dar nu era exact ceea ce vroia Popa.Oricum, rețeta diplomatică a avut succes, așa că repede un alt afacerist măcinat de probleme economice dar și de cererile mari ale politicienilor a devenit ambasador regional - Adrian Butucă a fost numit consul al Turciei pe zona Moldova.

3 ani a făcut business fără ancoră politică
Între 2008 şi 2011 Maricel Popa a încercat să înoate în business fără a mai avea ancore politice. Și a reușit în bună măsură. Obligat să performeze pentru a învinge criza economică și blocada politică, Tehnoton-ul a devenit pe anumite segmente de activitate numărul 1 pe țară - a intrat pe nișe noi de activitate (mașini de spălat, aragaze premium sau tablouri de comandă pentru giganți gen Schneider, Delphi ori Gaz de France) - iar din 2011 și-a achitat toate datoriile (cu excepția CFM). Firmele de asfaltări au mers și ele binișor dar imediat ce s-au apropiat alegerile Popa le-a băgat în insolvență. Luase destule țepe în 2004 și în 2008 cu asfaltări electorale neachitate niciodată, așa că acum putea ridica din umeri fără a supăra politicienii.

A adus la Iași investiții gigant
Poate cea mai spectaculoasă schimbare la Popa a fost însă aducerea la Iași a unor firme gigant. Puțină lume știe că el e cel care i-a adus în județ pe cei de la Delphi. Inițial americanii au deschis afacerile chiar pe platforma Tehnoton pe care apoi au vrut s-o cumpere cu o sumă amețitoare - 25.000.000 euro. Popa a supralicitat cerând fie dublu, fie acțiuni pe motiv că "platforma Tehnoton e singura din Iași care are acces la toate căile de transport, are propria stație de epurare și respectă condiții stricte de mediu". Cererile sale au fost respinse însă de Delphi, așa că gigantul american și-a căutat alt cuib (a construit o fabrică de la zero lângă Miroslava, investițiile anunțate până acum acolo fiind de peste 300.000.000 dolari). 
        

Cu lecția aparent învățată, Popa a căutat altă afacere de același soi și i-a pescuit pe belgienii de la OMCO. Aceștia au deschis un punct de lucru pe platforma TEHNOTON după ce Popa le-a făcut lipeala cu Delphi. Afacerea a crescut atât de bine încât belgienii, ajunși la 600 de angajați, au făcut și ei o ofertă de preluare a Tehnoton-ului. Dar iarăşi Popa a cerut mai mult decât i se oferea aşa că OMCO a cumpărat alt spațiu din Iași. Maricel Popa pregăteşte însă o a treia afacere de acelaşi tip: creşte la Tehnoton un nou investitor gen Delphi, o firmă spaniolă ce a investit deja acolo 10.000.000 euro.

A construit o pistă proprie de aterizare
Afectat în acei ani ca mai toți marii oameni de afaceri de tergiversarea scandaloasă a lucrărilor de modernizare a aeroportului, Maricel Popa a ieșit iar în evidență. Mai întâi și-a luat avion personal și brevet de pilot, mergând de nebun prin țară la întâlniri de afaceri. Apoi și-a amenajat la Prisecani o pistă de aterizare de 1100 metri și a plănuit deschiderea unei școli de pilotaj, o afacere de 5.000.000 euro (investiția urma să fie suportată parțial de un partener francez). Apoi, tipic lui Maricel, afacerea nu s-a mai făcut.  
     
Popa a visat să facă el pista de la Aeroport
În 2011 Maricel s-a învârtit cum știe el și a prins lucrarea de refacere a vechii piste de aterizare de la aeroport. Sub egida CFM, lucrările au fost făcute în mai puțin de 10 zile cu subcontractori locali și cu bani suspect de puțini față de stilul de lucru al marilor constructori. "Am vrut să arăt şi sper că am reuşit că aeroportul poate fi modernizat într-o singură lună nu în doi ani şi cu doar 10 milioane de euro, având la lucru doar firme locale. De ce trebuie să coste măcar 40 de milioane şi să aducem firme din afara judeţului?", a întrebat el aluziv. Fără să ţină cont de observaţiile lui Maricel, şeful instalat în 2012 la cârma CJ, liberalul Cristian Adomniţei, a demarat rapid cel mai mare şantier din ţară amenajând în doar 1 an (termenul contractat era de doi ani) cea mai modernă pistă de aterizare din ţară. Costul întregului proiect (drumuri perimetrale, garduri, hangare ş.a.) a fost de 57,5 milioane euro, cost acoperit integral de UE.
          

Maricel n-a uitat însă afrontul iar după ce a ajuns el şef la CJ Iaşi (în 2016) a început jihad-ul la Aeroport. A fugărit directorul lui Adomniţei - Marius Bodea-, l-a fugărit şi pe succesorul acestuia şi a început să PSD-izeze vârful decizional. Din păcate, asta a vut ca rezultat reducerea serioasă a vitezei de creştere a traficului (o parte din creştere fiind oricum inerţială după hei-rip-urile din 2014, 2015 şi 2016), iar companiile aeriene încep să dea semne de nelinişte şi să amâne inaugurările de curse negociate de Bodea.

Maricel a fost şi fermier
În căutare de noi oportunităţi de afaceri, Popa şi-a amintit în 2010 că are ceva teren agricol de la părinţi în zona Prisecani. A mai cumpărat câteva zeci de hectare şi a amenajat acolo prima fermă bio din judeţ. "Avem acum 500 de găini, avem culturi de legume 100% naturale, amenajăm şi lacuri pentru pescuit sportiv sau agrement. Anul viitor, dacă totul merge conform graficului, vom extinde ferma şi vom căuta şi parteneri în tot judeţul pentru noi astfel de puncte de agricultură bio", se lăuda el în 2012.  A dat faliment cu găinile, curcanii, ouăle şi legumele bio, aşa că s-a reprofilat pe trandafiri şi fazani. A investit iar 20.000 de euro în trandafiri pe care i-a adus din Polonia şi care, după cum spunea Maricel, au florescenţă de trei ori pe an. „Dincolo de faptul că trandafirul este cea mai nobilă floare, dulceaţa de trandafiri este destul de rară. Este un pariu cu mine această afacere. La noi, în Moldova, nu mai este o asemenea investiţie: cultură de trandafiri pentru dulceaţă. Eu m-am decis să plantez, pentru început, un hectar, urmând ca producţia să aibă loc la Vitalef, unde fac şi alte dulceţuri şi fructe confiate. Va fi o dulceaţă cu plusvaloare mult mai mare decât oricare alta. La un hectar, vor ieşi câteva zeci de kilograme de dulceaţă. Un borcan de 400 de grame va costa 8 lei“, spunea Maricel Popa la acel moment. Timpul a arătat însă că nici această afacere nu l-a mulţumit.

În 2012 a prins iar drag de PSD, apoi a pasat afacerile către soţie
Din toamna lui 2011 Maricel Popa şi-a readus aminte că e social-democrat convins şi a început să bată iar la poarta PSD. Mai întâi a trâmbiţat prin presă ba că el asigură peste 1000 de locuri de muncă, ba că a plătit zeci de milioane de euro ca impozite (la începutul lui 2011 spunea că e vorba de 54 milioane euro, peste 6 luni a socotit că de fapt ar fi vorba de 72 milioane, iar în vara lui 2012 spunea că a plătit statului peste 80 milioane euro în ultimii 16 ani) aşa că trebuie "să fie respectat". Ca atare a fost trecut de Gheorghe Nichita pe linia scurtă a candidaților la un viitor post de parlamentar, motiv pentru care Popa a bătut noroaiele județului câteva luni împărțind peste tot bomboane sau haine. Nu ştim ce le spunea ţăranilor, dar la Iaşi se lăuda că "voi fi deputatul mediului de afaceri". Numai că Fenechiu n-a uitat de țeapa luată la privatizarea CFM și, cum PNL și PSD aveau listă comună sub sigla USL, i-a ”furat” efectiv lui Maricel postul de parlamentar și i l-a dat lui Mugur Cozmanciuc. 
     

Fenechiu, coşmarul său, i-a făcut indirect un mare serviciu
Popa s-a enervat cumplit, a ameninţat iar că se lasă de politică, dar după câteva luni s-a reîntors la PSD iar partidul l-a făcut în 2013 secretar de stat. Din acel moment (2013) a pasat oficial afacerile către soţia sa, "un administrator de multe ori mult mai atent şi mai bun decât mine", după cum a spus ulterior Maricel. 

Ca secretar de stat la MInisterul Energiei, apoi la cel al Economiei, Maricel a avut mult mai multă putere decât orice parlamentar de Iași. S-a lăudat la un moment dat că el a salvat de la faliment giganți precum Hidroelectrica și Oltchim sau că a construit ”autostrada gazului” în Moldova.

Intrat în politică, a fost atacat violent ca afacerist
Ajuns în Guvern, Maricel şi-a făcut un site pe care a pus câteva povestioare romantice despre cum a salvat el Tehnoton-ul şi cât de mult bine face el ţării. Ca să ne amuzăm, iată ce crez pretindea că are omul cunoscut de mulţi drept "ţeparul Iaşului": "În activitatea de afaceri am fost influențat încă de la începutul anilor 90 de felul japonez de organizare și de filozofia lor în ceea ce privește profitul, seriozitatea și încrederea între parteneri".
    

Duşmanii politici nu au fost deloc impresionaţi de pretenţiile de corectitudine clamate pe site-ul lui Popa aşa că au început atacurile. 
    

Postul de televiziune B1 nu a avut nici o sfială să-l proclame în 2014 "regele ţepelor" şi să precizeze că "majoritatea firmelor privatizate de Maricel Popa au intrat evident în faliment". Au urmat atacuri la România TV, Realitatea TV, în ziare şi pe on-line. Toţi îi imputau nu activitatea politică ci palmaresul de business, peste tot fiind acuzat că e "ţepar" şi "căpuşă a statului"

Presa lui Chirica îl hărțuiește non-stop
După ce a devenit şef al CJ Iaşi (vara 2016), presa centrală l-a lăsat în pace, dar a început să fie tocat de tonomatele lui Chirica - BZI, Iaşi TV Life, dar mai ales 7Est. Iată o mostră de atac ordonat de tabăra Chirica:       
      
"Sarabandă de falimente cu datorii uriaşe către stat neachitate vreodată
        Pe platforma Tehnoton, Maricel Popa a înființat mai multe firme a căror denumire amintește de defuncta fabrică de electronice  din Iași și anume  Tehnoton Service SRL, Tehnoton Aluminiu SRL,  Tehnoton Electronics SRL și Tehnoton SRL. Numai că Tehnoton Service a dat faliment în anul 2007, având datorii de 1.335.168 lei, iar 90 la sută din sumă era reprezentată de creanțe către instituții de stat, ANAF și Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Statul nu și-a recuperat niciodată banii de la această firmă. Trecem mai departe la cealaltă firmă, Tehnoton Aluminiu SRL. Înființată de Popa în 2001, societatea a intrat în faliment în anul 2012 ca urmare a unei cereri depuse de Fisc care avea de recuperat de la această societate 495.606 lei. De asemenea, de la SC Tehnoton Aluminiu SRL statul nu și-a recuperat niciodată banii deși firma a fost radiată.

Dezastru și la grupul Omega
Folosind sigla Tehnoton și adăugând cuvântul Omega, Popa a înființat de-a lungul anilor Grupul Omega Tehnoton. De asemenea, cele mai multe firme din acest grup au dat faliment. Astfel, Omega Tehnoton Energetic SRL a intrat în insolvență în anul 2010 având datorii totale de 145.286 lei, cea mai mare sumă din tabelul creditorilor fiind revendicată de ANAF, adică 139.533 lei. În aceiași categorie de firme mai găsim Omega Tehnoton Management SRL, Omega Tehnoton Distribution SRL, Omega Telecommunication SRL, Omega Confort SRL,  Omega Doors SRL, Compania de Aviația Omega Tehnoton SRL. Numai că, tot în anul 2010 a intrat în insolvență și Omega Tehnton Management SRL având datorii de 384.799 lei către Agenția Națională de Administrare Fiscală și de circa 14.000 lei către SC Augustus SA, o firmă prin intermediul căreia Maricel Popa a obținut o finanțare europeană în valoare de aproape 1 milion de euro. În ceea ce privește Omega Telecommunication SRL, această firmă a intrat în faliment în anul 2013 având datorii totale de 1.208.289 lei din care mai mult de jumătate către bugetul statului. De menționat că statul nu a recuperat nici un leu din lichidarea patrimoniului acestei firme. Din grupul „Omega” a mai făcut parte și firma Omega Confort SRL, care a dat faliment în anul 2010 fără să-și achite taxele și impozitele locale. Omega Doors SRL a fost dizolvată în anul 2004 la un an de la înființare. Din grupul „Omega” mai sunt în viață firmele Omega Protect Technology a avut o cifră de afaceri de 971.000 lei în anul 2015 și un profit de numai 21.000 lei având zero angajați și Omega is Comunication SRL a avut un profit de numai 61.000 lei în anul 2015"
Popa 4 

Popa nu a răspuns mediatic dar a lovit politic
Frica de a folosi resursele CJ (Chirica nu a avut nici o ezitare să toace banii Primăriei pentru a-şi construi cartel media) şi zgârcenia de a folosi banii proprii, l-au lăsat pe Maricel Popa complet descoperit d.p.d.v. mediatic. Cu amintirea ţepelor trase de Maricel în trecut, nimeni din presa locală serioasă nu a sărit să-l apere când mardeiaşii lui Chirica au tăbărât pe el.  Ca atare, Maricel s-a refugiat în munca de la CJ iar nebunia sa de a reuşi a făcut minuni. La finalul lui 2017 Popa raporta oficial contractarea a 430 milioane euro (pentru drumuri, şcoli, reţele de apă ş.a.). Încurajat, a anunţat că vrea ca până la finalul anului 2018 să semneze contracte de încă 570 milioane euro, dar s-au semnat contracte de ”doar” 460 milioane euro. 
       

Numai că Popa nu e chiar atât de ţicnit când se lăuda că el va atrage un miliard de euro, are deja un mare atu. Pe o axă finanţată de UE, ApaVital are antamată o finanțare gigantică - 320.000.000 euro, sumă ce ar urma să fie efectiv până în 2023.  Mult mai combativul mediatic Mihai Chirica are, d.p.d.v. administrativ, realizări ZERO, ajungând să fie miştocărit pentru asta până şi de apropiaţii săi.   

Ghiuleaua de business legată de gâtul lui Popa: CFM cu datorii de 150.000.000 lei
Maricel Popa se laudă că toate firmele sale au sub 1.000.000 datorii către bănci şi că "nu există nici o presiune serioasă nicăieri", dar, în stilul său, omite să vadă bârna. Construcţii Feroviare Moldova are un patrimoniu imens, dar şi datorii de 149,49 milioane lei. Logic, firma a intrat în insolvenţă, iar în doi ani a plătit doar 1,2 milioane lei.  Precizare extrem de importantă pentru contextul ieşean: administrator "de-o viaţă" la CFM este Paul BUTNARIU, adică şeful fantomaticei Camere de Comerţ şi Industrie Iaşi. Întrebat despre bomba CFM, Maricel Popa a pretins că "nu ştiu nimic, eu mă ocup de 6 ani de politică, nu de afaceri" 

Marea cumpănă - DNA 
În toamna anului 2016 Maricel Popa descoperea asfaltări scandaloase făcute de o firmă a grupului Ted (asfalt turnat direct peste bălegar sau pământ, covor asfaltic de 3 sau 4 cm în loc de 6). Maricel a făcut panaramă, a ajuns vedetă națională, iar apoi a reziliat contractul firmei prinse la furat. Numai că firma nu ceruse decontarea lucrării făcută hoțește, adică TED furase pe banii săi, statul nefiind păgubit. Imediat patronul prins la furat a reclamat la DNA un abuz în serviciu iar în vara 2017, din senin, DNA l-a anunțat pe Popa că este pus sub urmărire penală. Bașca un sechestru de 1.000.000 euro. Considerând că este nedreptățit, Popa a vrut să demisioneze de la șefia CJ, dar s-a răsgândit iar. Repede s-a văzut însă și că managementul soției sale asupra afacerilor familiei a fost atât de bun încât sechestrul DNA nu a blocat (darămite dărâmat așa cum s-a întâmplat de foarte multe ori în cazuri similare) business/urile familiei. A fost semnalul cel mai clar că afacerile familiei Popa chiar fac minim 40 milioane euro.

• < Prev
• Next >