Mihai Haraga a fost până în 2012 directorul pe Europa Centrală şi de Est al Monsanto (cel mai mare producător mondial de seminţe). În 2013 a renunțat la salariul de zeci de mii de euro lunar plus alte avantaje considerabile pentru a intra în afaceri pe cont propriu. Iar în doar 5 ani a devenit cel mai mare agricultor din Iași punând pe roate în nordul judeţului afaceri uluitoare ca anvergură şi modernism. Acum lucrează 8000 de hectare (este cel mai mare fermier ieşean și din punct de vedere al suprafeţei, bună parte din teren fiind irigat), a construit lângă Bivolari cea mai mare bază de selecţii seminţe din Europa (investiție a gigantului Remington, colos unde a devenit din 2013 vicepreședinte mondial și director pe Europa Centrală și de Est) şi exportă peste 80% din producţie. Noi am evaluat în 2018 activele şi potenţialul de piaţă al afacerilor sale la minim 50 milioane euro şi de asta Haraga ocupă locul 8 în topul bogătaşilor ieşeni (https://www.topiasi.ro/homepage/topiasi/114-top-puternici/17764-cei-mai-bogati-ieseni-editia-2018.html), dar potențialul său de business promite categoric mult mai mult.

Primul director pe Europa Centrală şi de Est al celui mai mare producător mondial de seminţe

Un mic detaliu dar care spune enorm despre  cine este Mihai Haraga şi câtă influenţă are el cu adevărat. Când americanii de la Monsanto (cel mai mare producător mondial de seminţe) au intrat în Europa Centrală şi de Est (anul 2000) l-au ales ca director fix pe ieşeanul nostru. Iar în cei 12 ani cât a reprezentat interesele Monsanto, Haraga a produs vagoane de bani pentru americani. Iată cum se lăuda el în 2012, ultimul an în care a mai fost angajat al americanilor: "Incluzând cele 3 milioane de saci din acest an, Monsanto a produs în România un total de 13 milioane de saci de porumb, 4,5 milioane saci de soia, 2 milioane de saci de floarea-soarelui şi un milion de saci de rapiţă hibridă. Peste 90% din această producţie a fost exportată. În ultimii 7 ani, Monsanto România a fost cel mai mare producător de sămânţă din România, iar în ultimii 10 ani Monsanto a fost cel mai mare exportator de sămânţă al României".

Dacă preferați reperele financiare, exporturile girate de Haraga la Monsanto au depășit 2 miliarde de dolari.

Când a plecat de la americani a scos saci de bani

În 2012 a decis să se rupă de Monsanto și să fie patron. Tot atunci s-a certat și cu Vasile Lungu (fermierul minune de la Trifeşti pe care se spune că el l-a îmbogăţit în bună măsură asigurându-i comenzi uriaşe). Din acel moment grupul înfiinţat de Haraga - Semtop Grup - a preluat rapid peste 3000 de hectare de teren agricol pe malul Prutului în zona comunei Bivolari (suprafeţe lucrate până atunci de Astra Trifeşti) şi Santa Mare din judeţul Botoşani. Acolo produce (după reţeta pe care o verificase la Monsanto) seminţe de cereale şi plante tehnice plus tomate în sistem hidroponic.

În doar câțiva ani a pus pe roate un business care a depășit 50 de milioane de euro încasări în 2018 și care, spun surse din piață, generează ”randamente excepționale”.

Din 2017 a devenit oficial cel mai mare fermier al judeţului

În septembrie 2017 a anunţat oficial că Semtop fuzionează cu Agricola Ţigănaşi a lui Aurel Placinschi, firmă ce are în arendă 5000 de hectare. Placinschi este bolnav grav şi nici nu are tehnologia şi banii lui Haraga, la Ţigănaşi făcându-se agricultură extensivă, nu intensivă. Imediat după fuziune, Haraga a anunţat că va garanta credite de 6.000.000 euro pentru instalarea de echipamente de irigare pe minim 2000 de hectare din zona Ţigănaşi, apoi pe încă 3000 de hectare. În acest moment Haraga este de departe cel mai mare fermier ieșean dar, mai important, lucrează cele 8000 de hectare proprii ”ca-n America”. La fel de important este că prin activitatea proprie, firmele lui Haraga au creat 500 de locuri de muncă într-o zonă cumplit de săracă (Bivolari este unul din polii sărăciei din România)

Cum îşi prezintă business-ul Haraga

Momentul anunţării fuziunii cu Agricola Țigănași a fost şi singura apariţie oficială a lui Haraga, prilej pentru fermierul minune să-şi prezinte o parte din afaceri. "Grupul nostru conţine şapte firme care figurează la Finanţe cu un venit de 173 milioane de lei. Doar activele fixe se ridică la 80 de milioane de lei. Avem 400 de salariaţi şi 8000 de hectare, din care jumătate sunt irigate. Obiectivul principal este producţia, 20% vizează activitatea comercială, achiziţia de inputuri şi 80% producţia de seminţe, vaci de lapte şi roşii. Activitatea de prelucrare a seminţelor a luat amploare după ce am ridicat fabrica de la Bivolari”, a declarat Mihai Haraga în urmă cu 1 an și jumătate.

Siguranța valorificării: 80% din producția de sămânță pleacă la export

Marele secret al exploziei în business a lui Mihai Haraga este garantarea de către americani a unor comenzi uriașe dar, concomitent, plata la timp a producției. "Acum el este înțepat la conducta de bani a americanilor", a tradus un alt agricultor succesul business-ului Semtop.

„Noi știm exact pentru cine și ce trebuie să producem. Întreaga cantitate de sămânță care rezultă din parcelele noastre este preluată de companiile cu care avem contracte, în principal Monsanto și Pioneer. La rândul lor, aceste companii repartizează producția în proporție covârșitoare către export. Din câte am înțeles, aproximativ 80% din cantitatea de sămânță preluată de la noi ajunge la export, restul fiind regăsit pe câmpurile din zonă, la fermele colegilor care achiziționează sămânța necesară înființării culturilor”, a explicat inginerul Nicolae Berea, om de încredere al lui Haraga.

 
Atât de mulţi bani are încât nu a cerut despăgubiri când a fost secetă

70% din cele 3000 de hectare lucrate de Semtop sunt irigate, ceea ce asigură din start producţii mai mari. Belşugul dat de aceste recolte mai mari a permis Semtop Grup să nu mai stea cu mâna întinsă la stat în perioadele mai secetoase. „Noi nu am depus nici o cerere de despăgubiri pentru seceta din 2015, chiar dacă am cheltuit mai mulți bani cu producția decât într-un an normal. Deci vom rămâne doar cu ajutorul dat prin avansul la subvenții. Tot este bine, pentru că dincolo de investițiile directe în noua producție de semințe, mai avem de făcut și alte tipuri de investiții. De exemplu, tehnologic vorbind, ca să putem trece, în perioada imediat următoare, la fertilizarea fazială cu azot a păioaselor și a rapiței de toamnă, a trebuit să achiziționăm îngrășămintele. Apoi, pregătirile pentru semănat se fac tot cu investiții financiare. Și nu costă puțin. Sau, și mai adesea, investițiile care se cer prin natura activității, respectiv sunt mașini și utilaje care se uzează atât din punct de vedere fizic, cât și moral. Trebuie să ținem pasul cu tehnologiile cât mai prietenoase cu mediul, adică tractoare cu consum cât mai mic de carburanți și, ca urmare, se impun investiții mai ales în tehnică agricolă”, a detaliat Nicolae Berea lista investițiilor.

Apa din Prut bună pentru irigații, cea din Jijia nu prea

"Nu este suficient să ai sistem de irigații, ci trebuie să ai și o apă bună. Noi, în Lunca Prutului, suntem favorizați că putem utiliza apa din acest râu, care se pretează folosirii de către plante, comparativ cu apa din râul de Jijia, care are o calitate mai scăzută, având un conținut mai mare de săruri. Costurile de producție au crescut, pentru că am plătit apa în sine, la ANIF, și energia electrică utilizată de pompele care ne-au asigurat apa la pivoții de irigat", a explicat la un moment dat un reprezentant al Semtop. Problema firmei este că prin fuziunea cu Agricola Ţigănaşi a prins o "moşie" de 5000 de hectare amplasată însă în lunca Jijiei, iar cea mai ieftină apă pentru irigaţii este chiar din cea din amintitul râu, apă mai bogată în săruri.

Primul ieșean ajuns în board-ul mondial unei corporații de minim 100 miliarde dolari

Deși afacerile proprii mergeau ca-n povești, Mihai Haraga a ținut să aibă ”spate” de titan, așa că în 2013 s-a lipit de gigantul Remington SEEDS, cel mai mare prestator de servicii de multiplicare seminte din lume. După modelul Monsanto, a devenit director pe Europa Centrală și de Est (8 state) dar mai ales vicepreședinte mondial al Remington.

Surse din piață au tradus ce înseamnă în bani asta. ”Ca director pe Europa centrală și de Est salariul poate merge până la 50.000 de euro pe lună plus o sumedenie de avantaje - mașină de lux, deconturi mari pe avioane, asigurări de viață și de sănătate maximale ș.a.. Ca vicepreședinte mondial deja intră în altă ligă, acolo salariul minim trece de 1 milion de dolari pe an. Presupun și că are drept de semnătură pentru operațiuni de zeci de milioane de dolari”, ne-a spus un alt corporatist ieșean extrem de bine cotat.

Ca vicepreședinte mondial, a adus o investiție de 300 milioane de dolari în sărăcia de la Bivolari

Pentru a fi limpede cât de important e locul lui Haraga în ierarhia Remington, în 2016 americanii au început o investiție uriașă în sărăcia cumplită din nordul județului Iași, la granița cu Botoșaniul. 300 milioane dolari au dus la apriția celei mai mari fabrici din Europa specializată in prelucrarea semințelor pentru agricultura.

În imagini simple, fabrica Remington de la Bivolari înseamnă un șir de hale imense și secții de producție întinse pe 10 hectare. Totul e nou și sclipește, e ca un PALAS agricol. ”În urmă cu un an aici era doar un câmp de porumb. S-au mișcat incredibil de repede”, ne-a povestit o sursă.

Majoritatea banilor aduși de americani s-a dus pe tehnologie de top mondial. ”Aparatura e turnată în beton așa încât nu poate fi relocată de aici în Ucraina sau altă țară. Americanii au venit aici să stea mulți ani”, a povestit un insider.

Tot cu banii americanilor a fost complet reabilitat un drum agricol și tot ce era în jur - acum e autostradă până la complexul Remington iar toate casele învecinate au primit poduri noi și alte lucrări de consolidare sau modernizare.

Marele avantaj pentru localnici a fost însă altul. Imediat ce americanii au început să plătească impozite către primăria locală s-au reabilitat la foc automat școala, grădinița și alte drumuri din comună. ”Cred că 99% din bugetul comunei vine de la Remington”, ne-a spus naiv un funcționar al Primăriei.

Bonus, 500 de săteni din Bivolari și din comunele din jur au găsit un loc de muncă, iar alte 500 urmează să se angajeze până la finalul lui 2019.

Autoritățile și mediul de afaceri îi fac deja statuie

”Este extraordinar ce a putut să facă domnul Haraga pentru comunitatea de acolo”, a spus șeful CJ Iași, Maricel Popa. "Are cea mai mare bază de selecţii seminţe din Europa. Este OZN ce a făcut Haraga acolo", ne-a povestit și președintele grupului KOSAROM, Lucian Apostol. Iar când spune asta un industriaș de talia lui Apostol (locul 3 in topul celor mai bogati ieseni - vezi aici https://www.topiasi.ro/homepage/bani/113-top-bogati/17762-business-ie%C8%99ean-model-la-nivelul-%C3%AEntregii-ue.html) atunci înseamnă că într-adevăr e OZN.

”Eu sunt născut in judetul Iasi și am vrut să întorc acestor meleaguri, unde m-am nascut, am crescut, am invatat si m-am format ca om, o parte din ce am primit si eu. Am vrut să fac și o afacere care să permită tinerilor valoroși să rămână in tara sau sa se intoarca daca deja au plecat si să producă aici. Sunt și eu părinte și știu ce mult înseamnă să-ți poți vedea copilul crescând și muncind lângă tine”, a explicat scurt Mihai Haraga motivul pentru care a început investițiile la Bivolari.

Producție record în 2018

”Anul acesta am produs un milion de saci de seminţe în judeţele din zona Moldovei”, a anunțat Mihai Haraga acum o lună. Milionul de saci a fost prelucrat, evident, la fabrica gigant de la Bivolari.

Haraga susține însă că potențialul de creștere este enorm. ”Cred că în următorii 20 de ani trebuie să ridicăm foarte mult agricultura tradiţională care încă se mai face în foarte multe ferme, trebuie să introducem agricultura de precizie. Noi în fabrică avem fluxuri automatizate, tractoarele şi combinele sunt moderne. Este foarte mult de făcut în agricultură, dar este un domeniu în care România poate arăta nişte rezultate imediate. Avem 10 milioane de hectare de pământ foarte bun, doar că trebuie nişte măsuri inspirate. Din păcate, cea mai mare parte din alimente vine din import şi cred că aceasta este cea mai mare ruşine a noastră, a României. Avem ferme care sunt la un nivel apropiat de cele din vestul Europei şi fiecare dintre acestea poate deveni laborator pentru tineri, pentru cei care trebuie să facă agricultură peste 20 de ani”, a spus Haraga.

Declarația a fost făcută în cadrul unui eveniment organizat de Ziarul Financiar, prilej pentru Haraga să ceară investitorilor să vină la Iași. „De ce să investeşti în Iaşi? Pentru că agricultura în judeţul Iaşi este foarte dezvoltată comparativ cu alte zone din ţară“, a spus proprietarul SEMTOP Grup și directorul Remington.

 
”Fără educație România nu poate progresa”

Implicat la vârf într-un  business mondial, Haraga vede la o altă scară agricultura locală așa că recomandă școlarizarea de specialitate pentru a forța dezvoltarea. ”Sunt inginer agronom şi cred că meseria de fermier este cea mai importantă din lume, fiecare om mănâncă de cel puţin trei ori pe zi alimente din ferme. Pentru a performa în acest domeniu este însă nevoie de știință. Totul pleacă de la educaţie, este un lucru foarte important pentru România. Fără educaţie România nu poate progresa. Este fundamentul a tot ceea ce vrem să facem în viitor. Este valabil inclusiv pentru antreprenori, dacă nu au studii financiare, nu au şcoală, vor avea eşecuri”.

• < Prev
• Next >