Zaharia Schrotter este al 11-lea ieşean ca avere conform calculelor Topiasi.ro, cu o avere de circa 45 milioane euro. Foarte important este însă că toţi banii sunt făcuţi doar din afaceri private, puţinele tentative de a lucra cu statul soldându-se totdeauna cu eşec. Omul de afaceri insistă că şi soţia sa, celebra creatoare de modă, a pus serios umărul la edificarea averii, dar sursele din piaţă îl indică pe "Zobi" pe post de "furnicuţă". Cea mai bună caracterizare i-o face un alt afacerist tare al Iaşului, Gabriel Mardarasevici: "În 1999 a vândut o afacere cu 9 milioane de dolari. Un om de afaceri de pricepere medie ar fi reuşit în 10 ani să multiplice aceşti bani măcar până la 50.000.000 euro dacă ţinem cont de oportunităţile acestor ani. Iar Zobi e un afacerist nu mediu, ci extrem de abil".

Numai ca Zobi a avut şi câţiva ani când efectiv şi-a făcut de cap - vânători în Africa, petreceri peste petreceri în cele mai exotice colţuri ale lumii, casă pe Coasta de Azur ş.a. Şi cum o parte din investiţiile sale s-au dus şi spre piaţa imobiliară (moartă acum din cauza crizei), averea familie este, conform calculelor noastre, de "numai" 45 milioane euro.

 

Necunoscut pentru publicul larg până la implicarea în scandalul PALAS, Zaharia Schrotter e o figură mare a mediului de afaceri. „Zobi” (cum îi spun apropiaţii) a lăsat întotdeauna impresia că învârte bani la care cei mai mulţi doar visează. A fost primul ieşean care s-a afişat cu Mercedes S Klasse (pe acea vreme cu banii daţi pe o astfel de maşină cumpărai 10 apartamente cu 2 camere), a avut prima pizzerie din oraş într-o vreme când pentru mulţi ieseni "pizza" era o aluzie injurioasă, e primul ieşean care şi-a luat casă pe Coasta de Azur şi a mai bifat şi alte premiere de acest tip. Este un tip atât de tare încât se învârtea în cele mai importante cercuri de afaceri şi politice ale României. Până prin 2004 se ştia cu mai toţi liderii României, Zobi fiind perceput atunci ca un bucureștean, nu un ieşean. "Avea şi încă are legături la care Stratan doar visează. Şi știţi cine e Stratan şi cum face el bani", ne-a povestit una din sursele cele mai bune.

---

 

Zaharia Schrotter a terminat Facultatea de Medicină odată cu "fratele său" Elan Schwartzenberg, iar Irina Schrotter a terminat aceeași facultate trei ani mai târziu. Cei trei nu au practicat însă niciodată meseria de medic ci au intrat vijelios în afaceri. Până în 1996 s-au ocupat de "toate şi nimic" după cum a povestit ulterior Schwartzenberg. Adică făceau comerţ cu orice putea fi luat cu un leu de-aici şi vândut dincolo cu 10 lei.Cei care l-au cunoscut în acei ani pe "Zobi" susţin că era un afacerist extrem de dur, pe care era foarte greu să-l înşeli şi să scapi nepedepsit. Unii completează susţinând că acelaşi Zobi arăta de timpuriu un fler deosebit pentru afaceri. "Tot ce făcea el provoca zâmbete în jur la început, dar după scurt timp se dovedea că ştia să facă repede şi sigur bani mulţi. Avea stofă", spune omul de afaceri Adrian Butucă.

 

În 1999 dă o lovitură de proporţii, la care alţi mari afacerişti visează şi azi: a vândut Exclusiv media, firmă de publicitate înfiinţată în urmă cu doar 3 ani împreună cu Elan Schwartzenberg (au încercat să-l atragă în acţionariat şi pe Adrian Butucă dar acesta a preferat să investească în altceva). Cumpărătorul a fost News Corp, firma lui Rupert Murdoch, asta ca să fie clar ce relaţii aveau Zobi şi Elan încă de pe atunci. Partea lui Schrotter a fost de 9.000.000 de dolari, o sumă mare şi acum, darămite pentru acele vremuri. O simplă comparaţie pentru a înţelege mai bine ce însemnau acei bani atunci: Iulius Mall Iaşi a fost construit un an mai târziu cu, oficial, 6.000.000 dolari, bani proveniţi dintr-un credit luat cu mari intervenţii bisericeşti. Deci Zobi avea în 1999 bani de un mall şi jumătate.

 

Cu atâţia bani în cont Schrotter s-a distrat ca-n filme. Împreună cu câţiva apropiaţi ai premierului Adrian Năstase, Zobi a facut achiziţii imobiliare pe Coasta de Azur, a organizat vânători exotice în Africa, petreceri exclusiviste în toată lumea. Totuşi nu s-a culcat pe-o ureche ci a profitat de mediul în care se învârtea şi de resursele la care avea acces. Astfel, în 2002 Schrotter vine la primarul Iaşului cu o propunere trăsnet: el aducea pe cheltuiala lui în oraş 100 de autobuze şi microbuze Mercedes complet noi cu care promitea să schimbe radical faţa transportului în comun, RATP-ul fiind încă de pe atunci cu un picior în groapă. Ezitările lui Simirad şi tălpile puse de camarila lui Solcanu au stopat afacerea, dar semnalul a fost clar pentru mediul de afaceri: Schrotter avea acces la bani foarte mulţi, autobuzele promise valorând cca 15 milioane de euro.

 

 

Peste încă un an, adică în 2003, acelaşi Schrotter anunţa posibilitatea construirii unui Aqua Land la vechiul ştrand, afaceristul avansând şi suma pe care o pregătise pentru investiţie: 7.000.000 dolari. Deşi iniţial Primăria s-a declarat de acord, ulterior ideea a fost abandonată şi apoi preluată de apropiaţii noului primar. Iulian Dascalu avea să primească în 2004 gratuit tot terenul din spatele Palatului Culturii pentru proiectul PALAS. Interesant e că iniţial Schrotter-ii nu s-au scandalizat pentru furtul ideii ci abia spre sfâşitul lui 2005. Prin 2007, când Schrotterii au fost cât pe ce să oprească megatunul PALAS, Relu Fenechiu povestea la o emisiune tv locală că Zaharia Schrotter i-a cerut lui Iulian Dascălu 30% din afacerea recent inaugurată în spatele Palatului Culturii. Declaraţia lui Fenechiu a fost ignorată de restul presei, deci ignorată şi de Schrotter, în timp ce Dascălu, deşi ştia foarte bine ce a spus Fenechiu, a preferat să se pretindă orb şi surd.

 

     În ciuda atâtor bani şi intrări politice ori de business, Zobi a fost extrem de precaut în ieşirile sale publice. În schimb soţia sa, Irina, s-a afişat cât pentru amândoi la un loc. În calitate de creator de moda a apărut la tot felul de evenimente mondene, ba a mai prins şi contracte cu realizatori de film ori producători tv. Bonus, a moderat chiar ea o emisiune la TVR, ceea ce i-a sporit şi mai mult notorietatea.

     Consacrarea în afaceri a Irinei Schrotter a reprezentat-o afacerea Benetton. Mai întâi s-a aflat că familia Schrotter a cumpărat în 2004, cu 3 milioane de dolari, o hală de la Moldomobila şi a transformat-o în fabrică de textile, apoi a urmat venirea efectiv în Iaşi a celebrului Benetton. „Această afacere este meritul 100% al Irinei. Ea i-a adus pe italieni în România, la Iaşi, ea a gândit fabrica”, își laudă Zaharia soţia.

 

     Cunoscută deja ca o vedetă de talie naţională, la jumatatea anului 2004, Irina Schrotter acceptă să-şi pună poza pe posterele electorale ale candidatului PSD la Primărie, Gheorghe Nichita. Gest pe care apoi l-a regretat public ori de câte ori a avut ocazia. Iarăşi trebuie precizat că aceste regrete nu au fost manifestate imediat după alegeri ci abia la un an şi jumătate distanţă, când Schrotter-ii au intrat tare în scandalul PALAS. Poate că propagarea în media centrală a acestui scandal a avut la bază şi notorietatea Irinei Schrotter. Ca picanterie, din cauza acestei notorietăți, când Zaharia Schrotter a ieşit el personal să conteste PALAS-ul a fost identificat de presă, atât cea locală cât şi ce a naţională, nu ca afaceristul super tare ci ca "soţul creatoarei de modă".

 

---

 

      Schrotter-ii au devenit cu adevărat cunoscuţi publicului larg din 2006, atunci când au început să conteste zgomotos proiectul PALAS (12 hectare ultracentrale, date gratis, fără licitaţie afaceristului Iulian Dascălu, fără ca acesta să prezinte vreo garanţie financiară). Dar mai întâi un detaliu interesant. Scandalul PALAS a izbucnit în decembrie 2004, în urma demersurilor lui Dănuţ Prisecariu. Vreme de un an, patronul grupului de firme Moldova s-a agitat singur contra curentului. În acest timp, soţii Schrotter nu au avut nimic de comentat, ba chiar Irina Schrotter, realizatoare în acea vreme de emisiuni la TVR, îl promova pe Iulian Dascalu şi mall-ul acestuia de la Timișoara. În preajma sărbătorilor de iarnă 2005-2006, prietenia dintre cele două părţi s-a rupt brusc, iar Zaharia Schrotter a devenit din acel moment cel mai înverşunat contestatar al PALAS-ului. Văzând că are cine să-l tăvăleasca pe Dascălu, Dănuţ Prisecariu s-a retras. Iar Zaharia Schrotter nu a ezitat să intre la bătaie crâncenă.

 

„Tocmai un asemenea război arată cât e de tare”

     În scurt timp o serie de ziare şi televiziuni centrale au început să critice faptul că primarul PSD-ist al Iaşului dăduse gratis, fără licitaţie, un teren evaluat la 120.000.000 euro. După seria de materiale jurnalistice, au urmat controalele diferitelor autorităţi. Numai că nici Dascălu nu era căzut din Lună. Toţi şefii politici ieşeni şi cohorta de generali şi colonei de Securitate aflată pe statul de plată al Iulius Group au făcut ca, rând pe rând, afacerea PALAS să primească doar aplauze, motiv pentru un celebru ziarist bucureştean să constate că "acolo, la Iaşi, e Hora Unirii cu iz mafiot". Faptul că Schrotter nu a ezitat să se ia de gât cu sistemul reprezentat de Iulian Dascălu şi primarul Nichita a trezit entuziasmul ascuns al multor afacerişti locali. Pe la colțuri, aceştia nu au ezitat să-l admire pe Schrotter: „e limpede că dacă avea cea mai mică datorie la stat sau orice prostie cu care să-l agaţe, «sistemul» l-ar fi curăţat rapid. Iar dacă a rezistat până acum înseamnă că e tare de tot dar şi că e curat”, a fost verdictul mai multor afacerişti locali, unii dintre ei chiar declaraţi oficial partizani ai proiectului PALAS.

     

     Bilantul a şase ani de război de mare uzură pentru PALAS arată, în opiniile tuturor celor cu care am discutat, o victorie şi o înfrângere în dreptul lui Zaharia Schrotter. Victoria este demararea cercetării penale asupra primarului Nichita şi a unor functionari din Primărie pentru cedarea suspect de uşoară a terenului alocat proiectului PALAS. Nichita s-a procopsit cu dosar la DNA, fapt de care a făcut mereu caz ulterior. Neoficial, toată lumea susţine că Dascălu şi Nichita au pierdut din cauza lui Schrotter mai multe zeci de milioane de euro la PALAS decât dacă ar fi dat "la pace" cu vehementul contestatar. 

     Înfrângerea lui Schrotter este însă mai mare, PALAS-ul fiind inaugurat în 2012 chiar dacă trei instanţe judecătoreşti l-au declarat ilegal.

 

---

 

     Lămurit în privința lui Nichita și a sistemului din spatele lui, Schrotter a conceput în 2007 un proiect tip PALAS. Numai că n-a cerut teren gratis de la Primărie la kilometrul zero al orașului ci a cumpărat cu peste 9.000.000 euro o bucată mare din fosta platformă TEROM. Acolo a proiectat un minioraș cu laboratoare, centre de cercetare, sedii pentru firmele implicate în tehnologie de ultimă oră, clădiri de birouri, locuinţe, muzee ş.a.. Practic, era vorba de un ansamblu tip Silicon Valley evaluat în 2008 la 600 milioane euro. A venit însă criza și totul a fost blocat la stadiul de planșă, proiectul nefiind reluat nici acum.

 

     Implicarea în scandalul PALAS le-a atras Schrotter-ilor adversitatea multor afacerişti grei ai Iaşului. Deloc speriată, Irina Schrotter a acuzat de mai multe ori „gaşca” lui Nichita că „urmăreşte doar propriile interese, ignorând interesul general”. Declaraţiile sale au fost preluate rapid de media centrala, dar nimic nu s-a schimbat. Sesizând că această metoda nu are efect, Irina Schrotter şi-a anunţat, la sfârşitul lui 2007, candidatura la Primărie. Privită cu zâmbete ironice, candidatura ei avea să zguduie însă mediul politic şi de afaceri local. Prietenia Cârlan - Nichita - Fenechiu a avut de suferit în urma acestei candidaturi, iar mediul de afaceri a privit cu tot mai multă îngrijorare cum Schrotter-iţa bătea cartierele muncitoreşti şi urca în sondaje.

     La un moment dat Irina Schrotter ajunsese la 20% din opţiunile electoratului, fiind pe cale să-l canibalizeze pe candidatul PDL (Dumitru Oprea era atunci un candidat redutabil). Atunci s-a întâmplat ceva nedezvăluit încă public. Într-o sâmbătă seara în câteva medii jurnalistice şi de afaceri s-a auzit că de la Bucureşti i s-a ordonat Schrotter-iţei să facă pasul înapoi. Contactată telefonic ea a negat o asemenea variantă, dar a doua zi şi-a anunţat retragerea din cursa electorală.

 

     Cum Schrotter-ii l-au luat imediat în braţe pe candidatul PDL la Primărie, prieteniile nevăzute din lumea politică şi de afaceri s-au mobilizat şi au pus tunul pe cei doi soţi. Brusc, şi candidatul PSD şi, parțial, cel al PNL, cu toată presa cumpărată de ei şi afaceriştii apropiaţi lui Nichita, au început să acuze "mafia Schrotter" care ar urmări "să pună mâna pe oraş şi să-l parceleze pentru afacerile lor imobiliare". Oraşul a fost împânzit de caricaturi calomnioase ce promovau astfel de teorii, Dumitru Oprea fiind prezentat ca un captiv al "cercului de interese Schrotter". După o campanie extrem de murdară, Nichita şi-a recâştigat scaunul de primar.

     Schrotter-iţa a plecat imediat în străinătate, anunţând că e sătulă de mafia din Iaşi. A încercat să revină în politică 2009, când a fost propusă de PDL Neamţ, Vaslui şi Bacău pentru un loc de europarlamentar, dar nici această candidatură n-a mers. Ulterior Irina Schrotter a renunțat cu totul la politică și s-a retras la afaceri. Din păcate falia dintre administraţia Nichita şi familia Schrotter a omorât unul din puţinele evenimente ce au adus faimă Iaşului după 1990 festivalul modei. Cu chiu cu vai Irina Schrotter a încercat în 2011 să reînvie acest eveniment, în timp ce primarul stătea cu mâinile în sân. În schimb alta a fost situația la nivel central, Schrotter-ița fiind susținută de Guvern să reprezinte România la celebrul festival de modă de la Berlin.

 

---

 

      Scârbită de uriașa murdărie vărsată în capul ei la alegerile din 2008 Irina Schrotter a început din acel an să întrebe public: "Nichita încă n-a fugit din țară după câte şpăgi a luat? Stă aici să-l aresteze?". Privită cu superioritate de "cunoscători", această replică s-a propagat însă rapid în mediile politice şi de afaceri, devenind veritabilă prorocire. Iar când Nichita a fost arestat în 2015, mulţi şi-au adus aminte de profeta Schrotter. 

 

      Cum afacerea din textile mergea foarte bine, Irina Schrotter a cerut Guvernului să-i predea o parte din halele Nokia atunci când firma finlandeză a fugit din România. Schrotter promitea angajarea imediată a cel puțin 500 de angajați (Nokia lăsase în urmă circa 1000 de șomeri, mare bombă socială pentru un guvern deja zgâlțâit teribil de criza economică), dar oficialitățile au ezitat ca de obicei. După noua țeapă servită de stat în materie de business, familia Schrotter a construit pe banii ei o fabrică în județul Vaslui, pentru a putea onora comenzile deja contractate la export.

     Dacă afacerile din imobiliare (aveau în 2008 trei proiecte mari) erau blocate încă de criză, Schrotter-ii s-au reorientat spre alte domenii. Au investit serios pe bursă în firmele ce activează în domeniul energiei (Irina recunoștea public dețineri la Transgaz dar și la firme ce produc așa numita "energie verde"), şi s-au reîntors la comerţ. Mai întâi au deschis un magazin de modă la Lugano (Elveţia) apoi unul la New York. 

     Voci din piaţă susţin că "Zobi" are investiţii consistente şi în agricultură, dar noi nu am reuşit să identificăm unde ar fi acestea.

 

     În ultimii ani Schrotter a investit în Greentek LED Lighting, o companie ce a dezvoltat un pachet unic de cercetare, proiectare și dezvoltare a sistemelor de iluminat cu corpuri LED, pentru industrie, retail, birouri și public. Beneficiind de un laborator ultra-modern, unic pe piața românească, firma proiectează şi construieşte la fabrica din Iaşi corpuri de iluminat cu sursă LED, de ultimă generație, dedicate fiecărui client în parte, soluţie avangardistă şi extrem de costisitoare. 

     Produsele Greentek sunt certificate CE și distribuite pe pieţele din România, Germania, Franța, Israel, Grecia și Marea Britanie. 

 

     Pentru că randamentele sunt atât de bune, soluțiile Greentek au fost implementate de Dedeman, Selgros (România și Germania), hoteluri, supermarketuri, clinici medicale, clădiri de birouri ș.a. Iată cum funcționează un astfel de sistem implementat în clădirea de birouri de lux AFI 2 din București 

     „Iluminatul spațiilor de birouri AFI Park 2 se realizează cu aproape 2.000 de corpuri de iluminat cu LED, cu 30% mai puține față de câte ar fi fost necesare dacă s-ar fi optat pentru o soluţie tradiţională, cu corpuri fluorescente. Ca urmare a utilizării tehnologiei LED, consumul de energie electrică este cu 70% mai mic, iar sistemul inteligent de control al luminii creşte economia de energie până la 85%. În plus, costurile de întreţinere sunt zero, datorită garanţiei generale de cinci ani. Din calculele noastre, prin implementarea acestui proiect se realizează o economie de circa 100.000 de euro pe an”, a explicat Victor Cotrutz, CEO Greentek. 

 

     

Picanterii:

 

1.L-a batut pe Dan Stratan

          În 2001 foarte bogatul Dan Stratan i-a acuzat pe „Zobi” Schrotter şi pe Elan Schwartezenberg că l-au agresat la festivalul de moda organizat de Irina Schrotter. „Am fost înconjurat de 5 bodyguarzi. Zaharia m-a lovit în fata, iar Elan cu un corp contondent”, s-a plâns atunci politiei Stratan. În iunie 2002, cei doi acuzati de agresiune au fost scosi de sub urmarire penala, deoarece expertii au stabilit ca Stratan a avut nevoie de numai 12 zile de îngrijiri medicale.

 

2. Irina a fost arestată

        Probabil cel mai greu moment din istoria familiei Schrotter s-a consumat pe 13 octombrie 1993, când Irina Schrotter a fost arestată. Ea era acuzată de câţiva studenţi la Medicină că le-a luat câteva mii de dolari promiţându-le că-i ajută să treacă nişte examene dar nu s-a ţinut de cuvânt. Schroterr-iţa era însărcinată în acel moment şi i s-a făcut rău, fiind dusă la spital. Pe data de 19 octombrie 1993 Schrotter a fost eliberată dar cercetarea penală a continuat. Dosarul a fost trimis pe 6 ianuarie 1994 Tribunalul Iaşi, apoi la Suceava, unde Schrotter a fost condamnată la doi ani de închisoare cu suspendare pentru trafic de influenţă.

        Irina Schrotter a susţinut tot timpul că a fost victima unei diversiuni a mai-marilor politici ai Iaşului din acea vreme. "Am deranjat foarte tare conducerea roşie a Iaşului, politicieni, mediu de afaceri, aşa că mi s-a înscenat acea poveste şi am fost arestată. Apoi am demonstrat făcătura"

 

3. Altfel de Gigi Becali

          Consacrat pe piaţă ca unul dintre puţinii ieşeni ce au depozite personale mult peste 1.000.000 euro, Zaharia Schrotter e un personaj total opus modelului Gigi Becali. Adică face deseori gesturi caritabile dar se fereşte ca dracul de tămâie să-şi facă imagine cu acestea. Am reuşit să aflăm că, spre exemplu, firmele familiei Schrotter finanţează două clase de la un liceu amărât din Iaşi, oferindu-le elevilor cazare, masă şi bani de buzunar. De asemenea a cotizat de multe ori şi întotdeauna pe tăcute la diverse acţiuni filantropice ce priveau copiii proveniţi din familii sărace ori dezorganizate. Ca o continuare a acestei atitudini sociale, la fabricile Schrotter-ilor aproape 10% din personal provine din astfel de cazuri, situaţie unicat în economia locală.

---

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.