Statistic economia Iaşului a pierdut în ultimii trei ani peste un miliard de lei. Diminuarea dramatică a pieţelor şi consumului intern a obligat însă firmele locale să-şi caute supravieţuirea în ţară ori peste hotare şi astfel s-a ajuns la performanţe greu de crezut a fi posibile până în 2008. Acum, în 2012, nu există continent pe care să nu opereze firme din Iaşi, iar ascensiunea economiei locale este abia la început. Poate cel mai import6ant lucru este însă că pieţele externe sunt noi, formate şi câştigate acum, nu moştenite de la vechile fabrici comuniste.

Pionierul Maricel şi inginerii ca el

Prima intenţie serioasă a unei firme ieşene de a ieşi în afara ţării a fost cea anunţată în 2003 de patronul Tehnoton: Maricel Popa voia să construiască o fabrică de aragaze şi maşini de spălat în Kenia - Africa, dar proiectul a murit după numai un an. Acum însă Tehnoton-ul are comenzi grele, pe domenii inexistente până la privatizarea fabricii, iar contractele vin de la firme mari din Germania, Franța și Spania. Faptul că Delphi a vrut inițial să cumpere Tehnoton-ul și abia după refuzul lui Maricel Popa de a vinde a decis să facă investiția de 155 milioane euro de la Miroslava spune destule.

Un alt exemplu de reușită inginerească pur ieșeană este cel al firmei Electra. Creată de un inginer căpos și decis să reușească, firma a devenit la începutul anilor 2000 lider național pe piața interfoanelor. Prin 2006 Marian Berdan a dat însă marea lovitură: a convins o firmă austriacă să comande masiv sisteme tip interfon inteligent, sisteme proiectate și produse integral la Iași de Electra. SIsteme care au fost folosite și la organizarea Campionatului European din 2008.

Un al treilea exemplu de reușită 100% a ingineriei ieșene este a lui Ioan Pârău. Acest multimilionar cvasinecunoscut opiniei publice a inventat din nimic Total Gaz, o firmă ce a ridicat la ieşirea din Iaşi spre Păcurari o fabrică mai ceva ca-n Ocident. Acolo se produc sisteme şi instalaţii de gaz cu care Total Gaz a cucerit nu doar Europa ci şi Asia. După contracte mai mici şi certificări internaţionale peste certificări, anul trecut firma lui Pârău a prins o comandă excepţională, construirea în Japonia a unei fabrici ca la Iaşi.     

Moda ieşeană ia cu asalt mapamondul

Alte firme apărute după 1990 în Iaşi dar care au ajuns deja să se extindă în diverse ţări de pe glob sunt cele din domeniul modei. Despre Irina Schrotter se ştie deja că are magazine în locuri extrem de pretenţioase - Lugano şi New York - und evinde doar produse realizate la Iaşi.

O altă creatoare de modă plecată din Iaşi care a reuşit să intre în Occident este Ingrid Vlasov. Fata preşedintelui Camerei de Comerţ a României a reuşit, cu sprijinul tatălui, să deschidă un magazin la Paris  
   
Medicamente în SUA şi Rusia, carne de pui la Mariott în Londra şi în Malta

De când a început criza iar lichidităţile de pe piaţa românească au devenit mai rare ca performanţele Guvernului, tot mai mulţi producători ieşeni au căutat salvarea în export. De voie de nevoie fabrica de medicamente Antibiotice a forţat exporturi tot mai mari către pieţe dificile gen SUA şi Rusia, ajungând să încaseze în 2010 circa 5.000.000 de euro doar din livrările în afara ţării.

Reţeta e folosită şi de cel mai mare producător regional de carne şi preparate din carne de pui. KOSAROM a început să facă livrări către o puzderie de state europene, în special cele unde sunt importante comunităţi de români. Pentru că produsele KOSAROM sunt în gama premium ele au putut ajunge şi în restaurante faimoase în toată lumea, cum ar fi cel al hotelului Mariott din Londra.

O firmă din Iaşi construieşte un spital şi blocuri de locuinţe în Kurdistan

Cea mai recentă lovitură externă a fost reuşită de firma de construcţii Conest. Deşi are la Iaşi un portofoliu impresionant de lucrări - numai de la Primărie şi de la Guvern având antamate deja comenzi de peste 100 milioane lei - Conest a căutat oportunităţi în afara ţării şi a găsit ditamai pontul în IRAK. "Negociem construirea unui spital şi a unor blocuri de locuinţe sociale în Kurdistan. Am vorbit deja cu guvernatorul regiunii, a văzut ce capacităţi avem noi, ce oameni şi ce cifră de afaceri am avut în ultimii ani, aşa că sperăm să ne apucăm repede de lucru", spune patronul Conest, Viorel Cozma.

În fine, o mare lovitură este plănuită de omul de afaceri Adrian Butucă, patronul editurii Polirom - nr. 1 din România. Potrivit surselor noastre, Butucă este pe cale să obţină un contract uriaş pentru vremuri de criză - peste 50 milioane euro, şi asta doar pentru început - contract ce ar urma să fie derulat în spaţiul ex-sovietic dar pe un domeniu pe care omul de afaceri ieşean încă nu a operat - energie.  

• < Prev
• Next >