Zeci de mii de hectare în Iaşi cu recolte între 0 şi 50% faţă de normal. "Dumnezeul" Agriculturii anunţă însă recolte fabuloase

Ultima ora:

Zeci de mii de hectare în Iaşi cu recolte între 0 şi 50% faţă de normal. "Dumnezeul" Agriculturii anunţă însă recolte fabuloase

Luni, 18 Iulie 2022 06:18

Seceta prelungită din acest an a făcut deja ca pe mai bine de 10.000 de hectare din judeţul Iaşi recoltele să fie între 0 şi 50% faţă de cele normale. Aceasta în condiţiile în care terenurile respective nu sunt absolut deloc irigate. La celălalt pol sunt terenurile fermierilor care lucrează ca-n SUA. "Producţia la noi este cea dintr-un an normal", spune Mihai Haraga, un ieşean ce irigă 7000 de hectare. Iar la el "an normal" înseamnă oricum recoltă de câteva ori mai mare faţă de cea a fermierilor obişnuiţi.

Explicaţiile simple ale recoltelor de vis

"Noi avem irigate 7000 din cele 8000 ha de teren avut in exploatare iar productia se va apropia de cea a unui an normal in timp ce la neirigat se vor obtine productii intre zero si 50% fata de un an normal. In ce priveste investitia in sistemele de irigatii, am investit in jur de 2500 euro/ha pentru infrastructura de irigatii plus echipamentele de udare, in special pivoti", a declarat Mihai Haraga.

În traducere, a investit circa 17 milioane euro în instalaţii moderne de irigaţie pentru a obţine anual o medie de 8 tone de porumb la hectar. Şi ţineţi cont de faptul că media zonei a fost de 1,5 tone de boabe la hectar într-un an "normal" fără irigaţii.

Haraga face 50 de milioane euro pe an, în timp ce majoritatea fermierilor vorbeşte de pierderi masive

O traducere şi mai simplă este cea în bani. "Grupul Semtop a obţinut în 2021 o cifră de afaceri ca înainte de pandemie cu o uşoară creştere la profitabilitate datorată creşterii preţului de vânzare a cerealelor", a spus anul trecut Mihai Haraga pentru TopIasi.ro.

Iar anul acesta cifrele sunt cam aceleaşi cu menţiunea că profitabilitatea va fi şi mai mare datorită creşterii preţurilor cerealelor.

Ce înseamnă asta? Afaceri de peste 50 milioane euro anual şi randamente de minim 40%. Cu afaceri ca-n 2021 şi 2022 grupul lui Haraga va trece în doi ani de pragul psihologic de 100 milioane euro valoare de piaţă.

Majoritatea fermierilor din Iaşi, oameni care nu au investit în irigaţii, vor avea însă pierderi masive punându-şi serios problema supravieţuirii. Ca de obicei, ei stau cu mâna intinsă la stat pentru a primi ajutoare sau subvenţii, dar e limpede că aceasta nu e o soluţie pe termen mediu, darămite termen lung.

Care e cheia succesului?

Mihai Haraga are relaţii extraordinare cu producătorii şi procesatorii mondiali de seminţe (a fost 15 ani şeful pe Europa Centrală a grupului Monsanto - cel mai mare producător mondial de seminţe, iar din 2013 s-a mutat la Remington, cel mai mare procesator de seminţe agricole). „Noi știm exact pentru cine și ce trebuie să producem. Întreaga cantitate de sămânță care rezultă din parcelele noastre este preluată de companiile cu care avem contracte, în principal Monsanto și Pioneer. La rândul lor, aceste companii repartizează producția în proporție covârșitoare către export. Din câte am înțeles, aproximativ 80% din cantitatea de sămânță preluată de la noi ajunge la export, restul fiind regăsit pe câmpurile din zonă, la fermele colegilor care achiziționează sămânța necesară înființării culturilor”, a explicat pentru o revistă agricolă inginerul Nicolae Berea, om de încredere al lui Haraga.

Având garantată vânzarea, Semtop Grup a investit masiv în irigaţii pentru a avea ce vinde. Haraga a făcut credite, a cumpărat instalaţii ultimul răcnet şi, având Prutul aproape, a udat culturile fix când şi cât aveau acestea nevoie. Rezultatul? Culturi foarte mari în plină secetă.

Câtă carte îşi trebuie pentru a face agricultură ca-n America

Ca să poată ajunge la un asemenea nivel de business şi de parteneriat cu giganţi gen Monsanto sau Remington, Mihai Haraga şi-a tocit coatele mulţi ani pe băncile universităţilor. E un inginer ce a absolvit 3 facultăți - Agronomie, Economie și Martketing -, plus un doctorat de 7 ani în Agronomie. "Lumea crede că pui un bob de grâu sau o sămânţă de porumb în pământ şi gata. Agricultura performantă înseamnă însă multă cercetare, multă genetică. Cum credeţi că au ajuns americanii atât de dezvoltaţi?", ne explica Haraga în urmă cu 3 ani.

Deloc întâmplător, şi fiul său a făcut studii de top. E drept, Lucian Haraga s-a specializat în finanţe şi bănci pe cea mai mare piaţă de profil din Europa - la Londra -. Acum Haraga junior se ocupă de partea strategică a grupului SemTop, grup ce a atras în ultimii ani finanţări de zeci de milioane de euro.

Investiţii de poveste

Primul semn clar pentru toată lumea că Mihai Haraga face agricultură de Liga Campionilor a fost în 2016 când a preluat 5000 de hectare la Ţigănaşi. Deşi lucrate anterior de un agronom priceput (Aurel Placinschi) terenurile nu erau irigate iar asta se vedea în recolte. Imediat după preluarea terenului, Semtop a investit 6 milioane de euro în irigare, apoi încă 3, apoi alte 8 milioane. Agricultorii din judeţ se uitau şocaţi cu câtă lejeritate aduce Haraga munţi de bani şi ce tehnologii foloseşte. Logic, în scurt timp producţia s-a dublat, apoi încă o dublare, semn că "dacă ai carte, ai parte". "Avem amenajate sisteme noi de irigaţii cu ajutorul cărora am reuşit să ne atingem producţiile planificate la majoritatea hibrizilor de porumb şi de floarea-soarelui pe care i-am avut în producţiile de sămânţă. Fără irigaţii nu am fi reuşit să ne atingem obiectivele, aşa cum s-a întâmplat în cazul mai multor fermieri din zonă, care nu au avut acces la irigaţii“, declara Mihai Haraga în 2020.

Costul? Păi numai în 2020, an secetos, s-au plătit aproape 25 milioane de lei pentru udarea repetată a celor 7000 de hectare ale Semtop. Haraga nu a vrut să dezvăluie costul irigaţiilor din 2022 dar a admis că "ne uităm mereu la costul energiei, asta e o problemă foarte serioasă".

Roşii crescute din sol de cocotier

O altă poveste care a şocat comunitatea agricolă locală a fost când Haraga a inundat piaţa cu roşii eco. "Voinicelele de Bivolari" arătau foarte bine, aveau gust autentic şi nu aveau chimicale, aşa că se vindeau la foc automat. Secretul? ”Aduc sol provenit din plantațiile de cocos din America Centrală iar serele sunt încălzite și udate prin calculator. Plantele cresc 3-4 metri, zici că sunt copaci. Eu nu am văzut așa ceva nicăieri în România”, ne-a povestit un fermier care a fost să vadă culturile de roșii de la Trifești. Roșiile lui Haraga sunt vândute apoi cu minim 3 euro/kg prin rețelele Carrefour și Auchan iar, mai nou, printr-un magazin propriu din piața Hala Centrală din Iași. Iar cum serele produc tot timpul anului la un ritm constant și la o calitate foarte bună acest business ce părea mic devine brusc mare.

Fermă de vaci ultramodernă, sursă de lapte pentru francezi

În fine, o altă afacere marca Haraga este o fermă cu 1000 de vaci, jumătate de lapte, celaltă jumătate de carne. ”Are hrana animalelor, avea terenul pentru fermă, avea forță de muncă ieftină, era inevitabil să-și facă și ferma asta”, a povestit un partener al Semtop.

O sursă din interiorul Semtop ne-a confirmat că ferma generează și ea producții record - 30 l de lapte zilnic de fiecare vacă, iar laptele este vândut direct gigantului francez Danone. ”Ferma sclipește de curățenie, sunt doar utilaje noi, dar accesul e restricționat iar cei care pot intra nu au voie cu telefoane sau aparate de filmat”, ne-a povestit sursa internă.

Băiatul său vorbeşte de agricultura cu lasere şi drone

Lucian Haraga este Director of Risk Management la Semtop Iași. Instalat ”la butoane” dar sub supravegherea tatălui, Lucian Haraga a început să ”livreze” profit concomitent cu investiții. ”Turuie ca «ăl bătrân» informații și cifre amănunțite despre terenuri, culturi, prețuri pentru lucrări agricole, fonduri europene, impozite ș.a.. Știe deja meserie”, spun toți apropiații cu care am vorbit.

Secetele din 2020 şi 2022 i-au arătat ”mușchii”: datorită irigării a peste 7000 de hectare din cele 8000 deținute, SEMTOP a realizat o medie de 8 tone de porumb la hectar, o performanță extraordinară având în vedere că media zonei a fost de 1,5 tone de boabe la hectar.

Școlit „în afară”, Lucian Haraga nu a avut nici o ezitare să investească în tehnologii revoluționare. Așa că la SEMTOP au apărut dronele, numeroase instrumente de agricultură de precizie, semănatul variabil, trackingul, instrumente de farm management și altele. ”Tehnologia vine să suplinească lipsa cronică de forță de muncă din agricultură, care se acutizează puternic de la an la an. O problemă și un semnal de alarmă este și lipsa forței de muncă pentru operarea utilajelor agricole, anume conducătorii de tractoare. Din păcate, liceele agricole nu mai furnizează forță de muncă specializată”, a declarat Lucian Haraga în singura sa apariție publică, la un eveniment organizat de Ziarul Financiar. .

„Am ales acest domeniu pentru că eu cred în el. Încă sunt posibilităţi bune de câştig în agricultură, dacă ai tehnologii adecvate şi adaptate la condiţiile zilelor noastre. Totul a pornit din copilărie prin faptul că am fost expus către acest domeniu datorită părinţilor mei“, a mai spus Lucian Haraga.

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.

JComments

Citeste mai multe articole din: TOPIASI

Zeci de mii de hectare în Iaşi cu recolte între 0 şi 50% faţă de normal. "Dumnezeul" Agriculturii anunţă însă recolte fabuloase

Ultimele Ştiri

Contacteaza-ne

Despre Proiect

COMUNICAT DE PRESĂ PENTRU FINALIZAREA PROIECTULUI

INVESTIȚII PENTRU DIGITALIZAREA COMPANIEI AS MEDIA SRL

Top Articole

Ultimele Articole

Bagaju' si Peisaju'

Tot mai mulți români caută zboruri fără a avea în minte o destinație anume.

Vacantele de iarna in Romania. Ce cauta turistii romani si ce buget aloca anul acesta pentru sarbatori

Turismul Romanesc 2.0: Cum schimbă tehnologia călătoriile romanilor

Secretele Iasului

Un jmecher de jmecher a bătut recordul la pastile luate într-o zi

Cât a cerut Șoșo?

Încă un general se închină în fața lui TaiTei

Cele mai populare articole

Ultimele stiri

Ultimele Ştiri

Contacteaza-ne

Despre Proiect

Top Articole

Ultimele Articole

Bagaju' si Peisaju'

Secretele Iasului

Cele mai populare articole

Ultimele stiri

Iaşul vechi