Top cei mai bogati ieseni 2021

Ultima ora:

Top cei mai bogati ieseni 2021

Sambata, 25 Decembrie 2021 05:03

În ultimii ani au apărut mai multe topuri ale celor mai bogaţi ieşeni, dar indiferent de prestigiul invocat de realizatori şi priceperea lor în a evalua afaceri – în special a revistelor Capital şi Forbes – estimările au fost departe de realitate. Unele au fost mult umflate, dictate de interese de publicitate, altele diminuate (cel mai probabil din neştiinţă), iar mai toate au omis menţionarea multor nume grele din business-ul ieşean, deşi afacerile acestora sunt vizibile şi relativ uşor de cuantificat. De aceea TopIasi.ro a realizat o amplă radiografiere a economiei locale, încercând să evalueze mult mai precis averile reale ale afaceriştilor locali.

Criterii folosite

Principalul criteriu de evaluare a averilor a fost analizarea cifrei de afaceri şi a profiturilor nete din ultimii 5-10 ani, apoi înmulţirea mediei cu un coeficient ce variază la fiecare segment de piaţă (firmele de audit folosesc coeficienţi cuprinşi între 0,5 şi 22).
Al doilea criteriu a fost evaluarea resurselor financiare imediate - sume cash, acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur ce pot fi valorificate în maxim o lună, iar apoi scăderea creditelor (aici am folosit date furnizate de instituţiile oficiale).
Al treilea criteriu a fost evaluarea activelor la vedere, ştiute public, dar apreciate la nivelul actual al pieţei (atunci când există tranzacţii ori valori admise public drept punct de referinţă).
Nu în ultimul rând am folosit informaţii neoficiale obţinute din mediul de afaceri, mediul bancar, politic şi jurnalistic, informaţii cu privire la existenţa altor resurse sau obligaţii financiare.

Toate acestea, puse cap la cap, au creionat un top care în mod cert e mult mai aproape de realitate decât cifrele fluturate de Capital, Forbes sau alte canale media centrale ce nu au habar de dedesubturile din Iaşi.

1. IULIAN DASCALU (imobiliare) - 1,2 MILIARDE EURO

În cei doi ani de pandemie COVID mall-urile și clădirile de birouri au fost grav afectate, fiind închise pur și simplu 3 luni, apoi având activitatea redusă din cauza muncii la distanță și a accesului limitat al clienților. Iar cu 2 PALAS-uri (Iași și Timișoara), un mini PALAS (Cluj) și 2 mall-uri (Suceava și Iași), Iulian Dascălu a avut o scădere a veniturilor de aproape 20%, bașca redusă valoarea de piață a activelor.

Cu toate acestea afaceristul ieșean a găsit resurse să facă în plină pandemie o extindere uluitoare. Numai în Iași a investit în ultimii 2 ani aproape 140 milioane euro (120 pentru o primă extindere a PALAS-ului prin construirea PALAS Campus, cea mai mare clădire de birouri din țară, și încă 17 milioane euro pentru construirea a 2 minimall-uri la Miroslava și pe Bucium). Tot la Iași e pregătită o a doua extindere a PALAS, un proiect ce va înghiți măcar alte 80 milioane euro. La Cluj tocmai a fost anunțată pregătirea unui nou PALAS pe un teren de 12 hectare într-o altă zonă decât cea în care există Iulius Mall și cele 3 clădiri de birouri. La Timișoara a continuat ridicarea celei mai înalte clădiri din țară (155 m), ajunsă, deocamdată, la 90 de m. Iar la Suceava a cumpărat, printr-un colaborator apropiat (Fadi Ramadan) un teren de aproape 6 hectare pentru a extinde Iulius Mall-ul de acolo și a-l transforma într-un fel de PALAS.

Iar dacă la Iași se știe cât de mare este Dascălu, bucureștenii au rămas cu gura căscată cînd au aflat ce-i poate pielea: iarăși în plină pandemie afaceristul ieșean a anunțat că e gata să investească aproape 3 miliarde euro într-un mega PALAS. Într-o perioadă cînd toți operatorii de mall-uri și clădiri de birouri tăiau la sânge costurile pentru a reduce pierderile, Dascălu propunea construirea pe platforma ROMEXPO a unui centru de afaceri cum nu mai există în toată Europa Centrală și de Est. Afacerea a fost aprobată în 2020 de Parlament și Curtea Constituțională dar respinsă de președintele țării, iar acum legea care transferă terenul Romexpo de la stat la Camera de Comer (partenerul lui Dascălu) este în curs de reaprobare.

Puse cap la cap, numai investițiile certe (făcute deja sau începute în ultimii 2 ani) au ridicat averea lui Dascălu cu 100 milioane euro în timp ce concurența de pe piața mall-urilor și-a văzut diminuată valoarea activelor. Iar dacă va construi și megaPALAS-ul de la București Dascălu poate concura serios la titlul de cel mai bogat român.

2. FAMILIA APOSTOL (industria carnii) - 225 MILIOANE EURO

Kosarom este, probabil, cel mai adaptat grup de firme din Iasi la rigorile severe ale UE. Familia Apostol a primit în ultimii ani mai multe oferte de vânzare a business-ului KOSAROM (oferte ce s-au apropiat de 300.000.000 euro), dar le-a respins pe toate continuând dezvoltarea accelerata.

Pandemia COVID a adus o evoluție în salturi, cu vânzări când foarte mari, când prăbușite. Bonus, în Moldova a început iar să bântuie pesta porcină, iar cum 2/3 din afacerile KOSAROM sunt pe segmentul cărnii de porc e limpede că au fost multe zile de griji.

În termeni financiari business-ul stă bine, grupul de firme patronat de Apostol având încasări de aproape 300 milioane lei și un randament de 10% după plata tutUror salariilor, taxelor și a creditelor bancare. Poate mai important de asta e faptul că pe tot grupul au fost menținute 1100 de joburi plătite peste media națională. Iar cum grupul KOSAROM are unități de producție în zone sărace (Pașcani, Roman, Războieni) e limpede că menținerea activității la standarde mari a reprezentat un mare balon de oxigen pentru comunitățile respective.

3. FAMILIA FITTERMAN (pharma, servicii medicale, imobiliare) - 160 MILIOANE EURO

E proprietara unor afaceri extrem de cunoscute - Arcadia (spitale și policlinici), Fiterman Pharma, Little Texas, având în total circa 1400 de angajați.

Primul spital privat adevarat din Iași - Arcadia - a devenit în ultimii ani o alternativă serioasă la serviciile oferite de stat, fapt ce s-a văzut în încasări. Afacerea merge atât de bine încât surse din piață spun că numeroase fonduri de investiții au încercat să preia spitalul oferind 25, 40, 50 sau chiar 75 milioane euro. CEO-ul spitalului, Dan Fiterman, a refuzat însă cedarea cerând 100 milioane euro. Motivul ar fi că rețeaua Arcadia a înghițit până acum investiții de 40 milioane euro iar alte 15 milioane tocmai au fost investite pentru un nou spital, situat în Bârnova.

Adevărata fabrică de bani a familiei pare a fi însă Fiterman Pharma. Producția și distribuția de medicamente au adus profituri de zeci de milioane de lei anual, afacerea putând fi și ea ”măritată” la aproape 100 milioane euro. Până la o vânzare la un asemenea nivel noi o socotim însă la ”doar” 75 milioane.

Fitermanii mai au clădiri de birouri, restaurantul Little Texas, numeroase proprietăți rezidențiale, toate aducând un bonus de măcar 10 milioane euro.

4. BOGDAN PITIGOI (auto, imobiliare, confectii) - 100 MILIOANE DE EURO

COVID-ul a lovit în plin afacerile lui Pițigoi. Vânzările auto s-au prăbușit în aprilie 2020 cu 97%, clădirile de birouri au rămas și ele goale repede iar fabrica de confecții de la Roman a avut și ea serios de tras de pe urma pandemiei. ”A fost ca și cum s-ar fi oprit motorul elicopterului în timp ce era în zbor”, a descris Bogan Pițigoi situația. Supraviețuitor magna cum laude al crizei din 2008, Pițigoi a căzut și de data aceasta în picioare, ”reparînd” din mers totul. Grupul Tester - Casa Auto a rămas fără probleme cel mai mare dealer din toată Moldova, iar pe segmentul de birouri de lux Pițigoi a rămas nr 2 pe Iași, după Iulian Dascălu.

Iar când nimeni nu se aștepta, afaceristul ieșean a reușit o imensă lovitură: la sfârșitul lui 2020 a vândut primul parc logistic din Moldova - cel de la intratrea în Lețcani - pentru aproape 16 milioane euro. Afacerea fusese deja amortizată așa că toată suma încasată a rămas la dispoziția lui Pițigoi. Și cu atât cash în cont altfel se vede viața, chiar în în plină pandemie.

5. MIHAI HARAGA (agricultura) - 80 MILIOANE EURO

Este cel mai putin cunoscut mare bogatas al Iasului si primul iesean din istorie ajuns în board-ul mondial al unui gigant cu o capitalizare de peste 100 miliarde dolari.

Multi ani a fost directorul pe Europa Centrala si de Est al Monsanto (cel mai mare producator mondial de seminte) iar din 2012 este directorul pe Europa Centrala si de Est dar si vicepresedinte mondial al Remington (procesatorul de seminte nr 1 mondial). Când s-a despartit oficial de Monsanto (2012) a înfiintat Semtop Grup prin care a preluat rapid peste 3000 de hectare de teren agricol pe malul Prutului în zona comunei Bivolari (parte din suprafete fusesera lucrate pâna atunci de Astra Trifesti) si Santa Mare din judetul Botosani. În 2017 a înghitit Agricola Tiganasi a lui Aurel Placinschi, ajungând sa detina direct 8000 hectare si devenind cel mai mare fermier iesean d.p.d.v. al suprafetei detinute.

Pe firmele proprii deruleaza afaceri extrem de performante care genereaza 50 milioane euro anual, dar adevaratul boom este cel dat alaturi de americani.

Împreuna cu Remington a construit în nordul judetului un PALAS agricol, în locul unui lan de porumb rasarind în doar 6 luni cea mai mare fabrica de procesare seminte din toata Europa Centrala si Est. Proiectul de la Bivolari este de 300 milioane dolari, Haraga ridicând miraculos o zona pâna atunci înnecata în saracie. A angajat deja 500 de oameni din zona respectiva dar si-a bugetat 1000 de angajati în următorii ani.

6. IOAN SI TEREZA PRISECARU (industrie, imobiliare, constructii) - 70 MILIOANE DE EURO

Revenirea în business a Terezei Prisacaru fix înainte de izbucnirea pandemiei s-a cunoscut cu vârf și îndesat: în loc să scadă afacerile grupului industrial CONEX au crescut, depășind 500 milioane de lei anual. Familia Prisacaru este de aproape 20 de ani industriasul local nr. 1, reusind sa salveze de la faliment 4 fabrici comuniste în Iasi, o platforma la Savinesti si una lânga Brasov.

Familia are si mari plasamente pe piata imobiliara, fiind unul din cei mai importanti operatori locali (a încurajat-o la asta si tranzactia prin care a vândut pentru 7.000.000 euro terenul pe care s-a construit complexul Carrefour - Felicia).

Necazurile din justitie i-au facut pe patronii CONEX foarte retrasi d.p.d.v public si politic, dar influenta lor în mediul local de afaceri este în continuare foarte mare (doar la Iasi au peste 1000 de angajati, platind statului anual aproape 10 milioane euro).

În ultimul an Ioan Prisecaru a ieșit în evidență prin promovarea unui ”nou mod de viață, autentic românesc” - adică dansuri de relaxare pe muzică ce încarcă energetic. Pentru a promova Dansul Energetic Ioan Prisecaru a scris cărți, a înființat un post de radio și a făcut zeci de conferințe, ajungând acum să aibă mii de discipoli ”în toată lumea” după cum se laudă el.

7. FAMILIA MIHALACHE (industria carnii) - 65 MILIOANE EURO

A construit la Podu Iloaie o ferma ultramoderna de pui, afacere ce i-a adus în ultimii ani profituri între 4 si 5.000.000 euro net pe an. Majoritatea banilor s-au dus în preluarea, apoi modernizarea unor hale ale fostei ferme de la Razboieni, ceea ce aduce randamente si mai mari ale business-ului. Brandul FermaDor este deja unul consacrat la nivel regional, iar proprietarul e considerat pe piata un model (Mihalache e unul din putinii fara probleme de cash-flow si e parolist, deci e iubit de furnizori). La valorile actuale folosite de piata de profil, afacerea Fermador valoreaza minim 70.000.000 euro (exista si credite de aproape 5 milioane), dar proprietarii insista ca evaluarea noastra este ”o fantezie”.

8. MICHAEL NSEIR (industrie, imobiliare) - 50 MILIOANE EURO

Michael Nseir a fost foarte discret în perioada pandemiei. Se știe că a continuat constructia la Londra a unui imobil cu peste 100 de apartamente. De asemenea, a început constructia de locuinte si la Iasi (în Bucium, pe strada Fermei nr 20 A) iar la Sibiu a început amenajarea unui hotel din centrul orasului cumparat cu 2,3 milioane euro (hotelul are102 camere).

Tot în pandemie a început producția de scaune auto pentru copii la o fabrică din Franța. ”Avea o fabrica similara în Tunisia, cu 1500 de muncitori, dar a închis-o acum câtiva ani din motive politice. Oricum îsi amortizase investitia de acolo. Acum a facut una în Franta, e drept ca mai mica”, ne-a povestit un apropiat al lui Michael Nseir. Sirianul nu a putut fi contactat pentru a afla cât de mare este investitia din Franta. Am aflat însa ca o unitate de productie similara celei din Tunisia ar urma sa fie deschisa în Brazilia.

Neir a devenit celebru la începutul anilor 2000 când era vazut foarte des în anturajul stapânului de atunci al judetului, Ion Solcanu, cel care îl prezenta pe sirian drept "cel mai bogat arab din Moldova".

Nseir este în Iasi de dinainte de 1989 si face parte dintr-o familie extrem de bogata, cu active cotate usor la peste 300 milioane euro. Surse apropiate lui sustin ca sirianul îmbogatit spectaculos de guvernarile Nastase (2000-2004) si Tariceanu (2004-2008) are o avere mult mai mare decât cea estimata de TopIasi.ro, dar ca aceasta (adica aproape 200 milioane euro) ar fi plasata pe alte nume, în special rude, pentru a se pune la adapost în cazul unor scandaluri de natura penala (a existat la un moment dat acest risc). Michael Neir a fost ocolit însa de anchete asa ca sta bine de tot, fiind unul din cei mai "lichizi" afaceristi de pe piata, calitate exceptionala în aceste vremuri.

9. FAMILIA DELEANU (vin) - 45 MILIOANE EURO

Cotnari SA a pierdut pozitia de nr 1 pe piata producatorilor de vin din România ajungând acum pe locul 3. Mai important este ca o treime din terenul exploatat de combinat în ultimii ani a fost pierdut (oficial a fost vândut unei firme din Botosani dar de fapt totul e o inginerie pentru a nu lasa pamântul pe mâna taranilor care-l revendica). Pierderea terenului, cota mica de exporturi (sub 10%) din total si diminuarea profitului au redus valoarea de piata a combinatului COTNARI sa și a firmei clonă - Casa de Vinuri Cotnari- la ”doar” 100.000.000 de euro.

Oficial, combinatul este detinut de Asociatia Salariatilor Vita de Vie - 99,7% din actiuni. Neoficial, Constantin Deleanu controleaza în prezent circa 56% din actiunile combinatului. Deleanu este omul care a salvat de la faliment Cotnari SA în anii 90 iar apoi a transformat fostul IAS comunist într-o afacere moderna, ajunsa la un moment dat nr 1 national. Viziunea lui Deleanu a dus la o retehnologizare completa a combinatului dublata de replantari masive cu soiuri 100% românesti pe circa 1700 de hectare (acum mai detine oficial doar 1100 de hectare). Tot sub imboldul lui Deleanu, Cotnariul a investit nebuneste în publicitate, ajungând, spre exemplu, sa fie cel mai vazut brand românesc pe stadioanele pe care se joaca prima liga nationala de fotbal dar si pe tot litoralul românesc.

De câtiva ani Cotnari a fost clonat si a nascut Casa de Vinuri Cotnari, firma unde actionari sunt copiii sefilor combinatului mare. Casa de Vinuri a înghitit deja investitii de peste 15.000.000 euro si a general profituri de peste 10 milioane lei, dar totul e trecut în contul copiilor.

Din primăvara 2021 și conducerea COTNARI SA a fost preluată de garda nouă, șeful cel mare devenind Remus Deleanu, fiului salvatorului combinatului.

10. FAMILIA SCHROTTER (servicii, industrie, imobiliare) - 45 MILIOANE DE EURO

Mare parte din avere e creată de Zaharia Schrotter, dar el insista ca si sotia sa, celebra creatoare de moda, a pus serios umarul la edificarea averii. Boom-ul a fost în 1999 când Zaharia Schrotter a încasat 9.000.000 dolari la vânzarea unei firme de publicitate. Familia Schrotter are acum 3 fabrici de textile si una de corpuri de iluminat, per total fiind 800 de angajati. Mai toata productia (circa 20 milioane euro) este exportata pe 3 continente.

Schrotter-ii au avut plasamente importante pe burse iar piata ii indica si detinatorii unor importante active imobiliare.

În pandemie au bifat ”împăcarea secolului”, adică să facă pace cu Iulian Dascălu (Zaharia Schrotter fiind la un moment dat cel mai mare contestatar al PALAS-ului). Ca urmare Schrotterii au putut organiza la Iași, în 2021, cel mai mare festival național din industria creativă iar, mai nou, au intrat în PALAS cu o galerie de beauty.