Toate studiile de piață din ultimii ani arată că brandul comercial nr 1 al Iașului este Cotnari. Asta nu înseamnă însă că business-ul merge fluierând. Anul 2019 a fost cel mai greu din ultima decadă, Cotnari SA pierzând pozitia de lider pe piata producatorilor de vin din România și ajungând acum pe locul 3. Mai important este însă ca o treime din terenul exploatat de combinat în ultimii ani a fost pierdut (oficial a fost vândut unei firme din Botosani dar de fapt totul e o inginerie pentru a nu lasa pamântul pe mâna taranilor care-l revendica). Pierderea terenului, cota mica de exporturi (sub 10%) din total si diminuarea profitului au redus valoarea de piata a combinatului la ”doar” 100.000.000 de euro. 

           

Dezvaluirea.ro scria la începutul lui 2019 că ”familia Deleanu, SC Cotnari SA si Casa de Vinuri Cotnari SA au vandut pe furis o buna parte din suprafetele de vie pentru a nu le retroceda taranilor care le-au revendicat in justitie. Cumparatorul impresionantei suprafete de vie adica nici mai mult nici mai putin decat 660 hectare este firma Avi Cooper Impex SRL din Botosani care potrivit unor surse este condusa de apropiati ai familiei Deleanu. Pentru cele 660 de hectare de teren firma din Botosani a platit 2.760.000 lei adica un pret de 4.200 lei pe hectar. Culmea, tranzactia a fost recunoscuta in fata judecatorilor si de reprezentantii SC Cotnari SA. Acestia au fost nevoiti sa recunoasca ca aceasta tranzactie a avut loc dupa ce mai multe familii din Cotnari au aratat in fata judecatorilor de la Harla ca familia Deleanu a instrainat viile pentru a impiedica procesul de retrocedare”.

 

 

De parcă nu ajungea beleaua cu terenul, vremea a tăiat și ea din afacerile Cotnari. ”2019 a fost un an aproape bun, cantitativ mai slab ca anul trecut, dar calitativ mult mai bun. Producția este cu 10 la sută mai mică decât anul trecut, dar calitatea este cu 20 la sută mai bună”, a spus Constantin Deleanu în septembrie 2019.

       

Oficial nu se știe cu ce cifră de afaceri a încheiat Cotnari SA anul 2019 dar surse din piața vinului susțin că afacerea pierde viteză în comparație cu ceilalți mari producători de vin. Spre exemplu, Jidvei cultivă doar 1150 de hectare dar vinde la export aproape 50% din producție ceea ce îi aduce afaceri anuale cam cu 30% mai mari decât ale Cotnariu-ului.  

 

 

Deleanu este omul care a salvat de la faliment Cotnari SA în anii 90 iar apoi a transformat fostul IAS comunist într-o afacere moderna, ajunsa la un moment dat nr 1 national. Viziunea lui Deleanu a dus la o retehnologizare completa a combinatului dublata de replantari masive cu soiuri 100% românesti pe circa 1700 de hectare (acum mai detine oficial doar 1100 de hectare). Tot sub imboldul lui Deleanu, Cotnariul a investit nebuneste în publicitate, ajungând, spre exemplu, sa fie cel mai vazut brand românesc pe stadioanele pe care se joaca prima liga nationala de fotbal dar si pe tot litoralul românesc. 

           

De câtiva ani Cotnari a fost clonat si a nascut Casa de Vinuri Cotnari, firma unde actionari sunt copiii sefilor combinatului mare. Casa de Vinuri a înghitit deja investitii de peste 15.000.000 euro si a general profituri de peste 10 milioane lei, dar totul e trecut în contul copiilor. 

 

 

Constantin Deleanu s-a născut 23 mai 1964, la Cepleniţa (5 km de Combinatul de vinificare). A povestit la un moment dat că a lucrat de mic în via părinţilor - „vie hibrid, mai există şi acum, iese o căpşunică bunicică, dar o folosim mai mult pentru vin fiert“. Însă de la 11 ani a început să muncească organizat şi, ceea ce e mai important, să înţeleagă. „Nu era vacanţă să nu mă duc să lucrez la vie. N-o făceam pentru bani, provin dintr-o familie peste medie, tata era factor poştal, iar mama casnică, era pricepută la croitorie. Nu s-a pus vreodată problema să ne lipsească banii, însă era plăcerea, chiar mândria de a lucra via. Copii care mergeau la vie erau respectaţi de toată lumea şi la școală şi în sat“.  În 1978 a devenit elev al Liceului Economic nr 1 din Iaşi. „Eram foarte mândru, puţini copii de la ţară ajungeau acolo“, a rememorat Deleanu.

 

 

A fost singurul din clasă care, în 1982, a intrat la Facultatea de Ştiințe Economice, la Economia şi Contabilitatea Agriculturii. Dar această reuşită n-a venit fără emoţii. Pe la mijlocul clasei a 12-a, adică în ianuarie 1982, aplicase pentru Academia Militară. „Că avem avantaje, că ne dau apartamente imediat cum absolvim, ce mai, mă cam prinseseră“, a relatat preşedintele Directoratului Cotnari SA. Dar n-a trecut examenul medical - „m-au respins pentru că aveam varice“. Asta nu l-a împiedicat însă ca, peste câteva luni, să fie încorporat la parașutism.

 

 

În 1985 s-a căsătorit, iar un an mai târziu devenea tată. În 1987 a dat examenul de stat iar apoi a ajuns economist la Cotnari. Dar nu la IAS Cotnari, cum se numea pe vremea aceea, ci la Vinia Iaşi, secţia Cotnari, cea care cuprindea unităţile de vinificaţie de la Cotnari, Hârlău, Belceşti, Târgu Frumos şi Paşcani, plus fabrica de oţet de la Hârlau. A stat aproape trei ani la Vinia, însă a fost o perioadă definitorie pentru cariera sa: „Pe problemele de vinificaţie l-am avut ca mentor pe domnul Crăciunescu, iar de la revizorul Gheorghiţă Târnoveanu am învăţat inventarierea, gestiunea. Mare noroc am avut cu aceşti oameni“, îşi aminteşte Constantin Deleanu. Încet, încet, a promovat, dar în mai 1990 s-a schimbat şeful la Vinia și, urmare a unor neînțelegeri, Constantin Deleanu s-a transferat la IAS Cotnari.  

 

 

„Aveam 26 de ani și am luat-o de la zero. Eram simplu contabil. Dar am avut o șansă. Vânzările cunoscuseră o perioadă de cădere liberă, așa că, la începutul anului 1992, fostul director Moraru a avut curajul să mă pună director comercial. A fost amuzant, pentru că eram foarte tânăr și nimeni nu credea că sunt director. Dar în șase luni am relansat vânzările. Însă am făcut-o atât de bine încât directorului i-a fost teamă că o să rămână fără vin și, în octombrie, m-a scos de pe post. Am revenit la contabilitate dar ca șef de birou“, povestește Deleanu.  Retragerea lui a fost total neproductivă: vânzările au căzut din nou, IAS-ul a început să acumuleze datorii, au apărut scandaluri, greve. Angajații văzuseră însă că tânărul Deleanu avea ceva în cap si l-au făcut lider de sindicat.  

 

 

Tensiunile au crescut, conducerea de atunci și-a dat demisia, pe 1 mai 1993 IAS Cotnari s-a transformat în SC Cotnari, iar Constantin Deleanu devenea director economic. „Pe vremea aceea datoriile erau de cel puțin 10 milioane de dolari, însă în 1996 nu mai aveam nicio datorie față de bănci, mai aveam ceva doar la bugetul de stat. Iar un an mai târziu mi-a venit ideea privatizării prin metoda MEBO. Am vorbit cu oamenii, le-am explicat că așa Cotnariul va rămâne al cotnărenilor și le-am obținut sprijinul. Din acel moment am început să strângem bani pentru fondul de privatizare. 20 la sută din salariu și toate primele au mers la acel fond. În 1999, se strânseseră destui bani, așa că, în decembrie, după ce apăruse Ordonanța cu Agenția Domeniilor Statului, am făcut anunț că vrem să facem majorare de capital social. Evident că am avut parte de multe piedici, prima ședință nu s-a putut ține, dar am ținut-o pe a doua, în februarie 2000. Am venit cu 15 miliarde de lei vechi, adică vreo 500.000 de euro, și am câștigat cam 35% din acțiuni. Restul rămăseseră la SIF, 28%, și la FPS, 37 %, parcă. Iar proprietarii de terenuri, care inițial aveau 7% din acțiuni, au devenit doar locatori, adică puteau arenda terenurile“, a povestit la un moment dat Deleanu.

 

 

În aprilie 2000 PAS-ul a mai plătit 15 miliarde lei vechi pentru aproape 30% din acțiuni după o licitație ca-n filme împotriva Vinia SA. Deleanu susţine că a luat de la bancă banii pe care i-a dat în schimbul acţiunilor deţinute de SIF. Mai rămăsese însă o bucată din combinat "străină". Aşa că în octombrie 2000 au făcut, cam de pe poziţie de forţă, un troc cu FPS, cedându-le, în contul acţiunilor rămase, ferma de la Deleni, axată pe zootehnie şi pe agricultură mare. Iar pe 18 octombrie 2000 SC Cotnari SA a concesionat de la Agenţia Domeniilor Statului cele 1.257 de hectare – dintre care doar 800 era plantate cu vie – şi aşa s-a finalizat privatizarea.  A devenit director mare în 2004 Pe 25 aprilie 2004 Constantin Deleanu devenea Doctor în economie cu lucrarea „Managementul exploataţiei viticole“, iar două zile mai târziu, în Adunarea Generală, a fost numit Director General la Cotnari SA. 

       

Din acel moment Cotnari SA a mărit considerabil ritmul de creştere. Dacă în 2004 societatea avea în proprietate doar 23 de hectare, cele pe care era construit combinatul, în 2017 a ajuns la 1.700, toate având culturi noi (investiţia într-un hectar de vie este de 22.000 euro). În 2019 suprafața deținută de Cotnari a scăzut însă la 1100 hectare. 

 

 

Până în 2004 Cotnari lucra cu aparatură veche, ce oferea randamente slabe. Deleanu a decis să forțeze creșterea volumelor prin retehnologizare, pariu ce s-a arătat câștigător. „Așa am reușit să iau cotă de piață“, a recunoscut el. Iar Cotnari SA a crescut de la 7% la 21% din piața internă. Iar cum randamentele erau de minim 25%, firma a reușit să-și acopere investițiile și să genereze noi fonduri pentru retehnologizări. Drept urmare toate utilajele au fost înlocuite cu instalaţii ultramoderne, "rachete" cum le spun cei din combinat. 50.000.000 de euro a fost efortul investiţional. 

 

 

Deleanu are doi băieți, ambii absolvenți de Drept, dar Victor și Remus au renunțat la carierele juridice și au venit lângă tatăl lor. „Cel mic, Victor, mi-a făcut o surpriză extraordinară. După ce a fost în excursie în Australia cu distribuitorii, a venit foarte decis la mine şi mi-a spus că vrea şi el să meargă în campanie, la cules. Mai târziu am aflat că, în acelaşi, an, s-a înscris la Horticultură. Primii doi ani i-a făcut în paralel cu Dreptul, dar anul trei l-a îngheţat, pentru că avea de pregătit licenţa la Drept“.  Așa că în septembrie 2010 la Registrul Comerțului a fost înregistrată Casa de Vinuri Cotnari. "Mă tot băteau la cap băieţii să fac vinuri mai moderne şi-am zis să fac «firma generaţiei a doua»”, a povestit Constantin Deleanu.  

          

Casa de vinuri Cotnari e firma copiilor acţionarilor de la combinat, dar director e Victor Deleanu. Cotnari-ul cel mic a cunoscut până acum investiţii de 15.000.000 euro într-o plantație nouă de 350 ha, o cramă proprie, utilaje de vinificaţie proprii, echipă de vânzare proprie. 

 

 

 

În toamna anului 2016, fix înainte de alegerile parlamentare, primarul ZERO al Iaşului a decis să dea jos toate bannerele firmei Cotnari (neoficial se spune că Deleanu nu a vrut să dea bani PSD-ului). Ulterior primarul ZERO a pretins că umilirea firmei Cotnari era opera unui angajat al RATP. Uluit de nesimţirea primarului, Constantin Deleanu i-a trimis o scrisoare deschisă în care-l anunţa că firma e gata să părăsească Iaşul. Reproducem mai jos acel text 

 

 

SCRISOARE DESCHISA ADRESATA PRIMARULUI MUNICIPIULUI IASI:      

 

        "Compania Cotnari se simte ofensata pentru ca in data de 1 octombrie, Primarul Municipiului Iasi a hotarat ca bannerele noastre sa fie date jos din tot orasul si aruncate.       

         Va intrebam Domnule Primar al Municipiului Iasi, de ce nu ne-ati aruncat si anul trecut bannerele de la Cotnari inainte de alegerile locale, cand tot Dvs. erati Primar?       

          Suntem siguri ca niciun alt primar din Romania nu ar alunga Cotnariul din orasul sau. Prin urmare, ne vom indrepta in viitor spre Timisoara, unde cu siguranta vom gasi o conducere a Primariei interesata de colaborarea cu Cotnariul. Probabil in aceasta situatie vom renunta si la colaborarea cu CSMS Iasi.       

          Afirmatia Dvs. precum ca “onoarea Iasiului nu o dati pe vin”, si din acest motiv ati destituit conducerea RATP-ului Iasi nu este justificata. Amintesc faptul ca vinul de Cotnari a fost de nenumarate ori Campion Mondial la concursurile la care a participat, pe cand Municipiul Iasi, al carui primar sunteti, nu a reusit sa ajunga nici macar in finala pentru alegerile Capitalei Europene a Culturii.       

         Acestea fiind spuse, consideram ca nu era deloc afectata ONOAREA orasului Iasi, prin asocierea cu vinul de Cotnari.       

         In final, ii anuntam pe ieseni ca din cauza situatiei aparute, Compania Cotnari nu participa anul acesta la evenimentele organizate cu prilejul Sarbatorilor Iasiului".     

COTNARI S.A.     

Presedinte Directorat"

 

În aprilie 2017 Constantin Deleanu apărea din senin pe lista invitaților personali ai primarului la tribuna VIP de la stadion. "Ne-am întâlnit, am discutat şi am convenit că e mai bine pentru Iaşi să colaborăm", a spus ulterior Deleanu.  COTNARI tot nu a fost însă prezent la acţiunile de imagine ale lui Chirica, nu aşa cum şi-ar fi dorit probabil primarul.

         

În septembrie 2018 s-a dus la unul din video-chat-urile lui Chirica și s-a lăudat că afacerea sa ar valora 250 milioane euro. Iată câteva din declarațiile făcute atunci de Deleanu 

 

-        ”250.000.000 euro e valoarea de piață a Cotnariului. Valoarea nu  se compune numai din bunurile care sunt, se adaugă imaginea de piață, cota de piață, ce poți să vinzi. De-a lungul anilor au fost mai multe oferte, cea mai mare a fost de la niște evrei ruși,  de 250 de milioane. Dar n-am vrut să vând, Cotnari-ul trebuie să rămână al românilor”.

-         La început la COTNARI SA am fost 400 de acționari, în anul 2000. Încetul cu încetul capitalul s-a concentrat și am ajuns să avem peste 50% din acțiuni noi membrii Directoratului ("Societatea are un caracter închis, în sensul că, atunci când cineva renunţă la acţiunile sale, le va ceda, obligatoriu, numai unui alt salariat", recunoştea în 2011 Ioan Măluţan, proprietar pe 11% din acţiunile combinatului).  

 

-        ”Ăla micu, care acum e președinte la Casa de Vinuri,  voia să plece în București că acolo cică se câștigă foarte bine și foarte repede. La momentul acela un pachet de 20% din Casa de Vinuri îmi aparținea și i-am spus «mâine dimineață ți l-am transferat». Acum Victor este șef al Consiliului de Administrație la Casa de Vinuri, iar Remus e doar membru al CA”

        

         
Videochat-ul lui Chirica l-a ”curățat apoi de scame” pe Remus Deleanu, bănuit acum că ar deturna profitul marelui combinat, unde sunt încă mulți acționari mici (în general oameni din comuna Cotnari) spre Casa de Vinuri (unde sunt acționari doar băieții directorilor combinatului) 

          
Remus a admis sincer că a vrut să facă ceva pe cont propriu, fiind absolvent de Drept, dar până la urmă a cedat tentației banilor fluturați de tatăl său. ”Mi-am dorit o perioadă să mă dezvolt și singur fără a avea back-up-ul firmei dar m-a atras până la urmă. Să știți însă că a fost multă muncă”

 

 

 

 

Un pariu excelent al lui Deleanu a fost promovarea. A investit fabulos în reclamă (până la 3 milioane de euro pe an), Cotnari devenind rapid brand național. De la mare până-n Timișoara, peste tot erau bannere, campanii, concursuri sau evenimente cu sigla Cotnari. Poate cel mai pitoresc exercițiu de imagine al campaniilor de promovare a fost Cătălin Moroșan. Scenele în care luptătorul de K1 își dobora adversarii făceau audiențe excepționale la PRO TV și celelalte stații tv, iar cum luptătorul ieșean era pictat de sus până jos în simbolurile COTNARI reclama a fost extraordinară.   

           

Alte exerciții de imagine au fost tentativele de preluare a mărcii Steaua și a sabiei lui Ștefan cel Mare. A încercat și să preia echipa de fotbal din Iași, dar afacerea n-a mai ieșit. În prezent 5 echipe din prima ligă de fotbal sunt sponsorizate de producătorul ieșean de vinuri.

 

 

Observând că Simona Halep a crescut spectaculos audiențele, Cotnari a investit in jucătoarea nr. 2 din România - Mihaela Buzărnescu. Jucătoarea a răsplătit imediat investiția reușind spre exemplu, la Roland Garros, surpriza turneului, eliminând-o pe principala favorita a caselor de pariuri la câștigarea turneului, Elina Svitolina sau câștigând un prestigios turneu in SUA.  Milioane de telespectatori au văzut că românca joacă de jumătate de an având pe piept sigla COTNARI. Nu se știe cât i-a plătit producătorul ieșean de vinuri, dar e limpede ca brandul nr 1 al Iașului a primit o reclamă cum nimeni nu se aștepta. 

 

 

”Cotnari este o afacere de peste 1 miliard de dolari dacă ar fi în Vestul Europei”, susține Mihai Haraga, vicepreședintele unui gigant mondial cu afaceri de peste 300 miliarde dolari anual în agricultură. ”Valoarea unei asemenea afaceri nu e data doar de active și cifre contabile. Țineți cont de istoria extraordinară a  Cotnariului, de legăturile cu Ștefan cel Mare și potențialul de piață. Să ai 1.000.000 de sticle de vin vechi și o asemenea istorie în spate, numai acest patrimoniu te aduce la miliardul de dolari”, a spus Haraga. Iar opinia sa e una cât se poate de avizată, Haraga (fost director pe Europa Centrală și de Est al Monsanto, actual director pe Europa Centrală și de Est al Remington și vicepreședinte mondial al acestui gigant) bifând până acum mai multe achiziții și investiții uriașe în domeniul agriculturii (VEZI AICI).

 

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.