Precum Făt Frumos din povești, un ieșean a început în 2013 o afacere care în numai 7 ani a ajuns la o valoare de minim 80 milioane euro. Iar potențialul de creștere rămâne enorm, Mihai Haraga având toate șansele ca într-un an sau doi să treacă de pragul psihologic de 100 milioane euro și să urce în clasamentul bogătașilor ieșeni (acum ocupă locul 6 - vezi aici). După aceea ”sky is the limit” cum se spune în business-ul mare. ”Explozia” sa ne-a făcut să-l comparăm cu Iulian Dascălu, primul ieșean ajuns miliardar în euro (vezi aici), dar Mihai Haraga a reacționat iritat auzind paralela noastra: ”eu sunt Haraga, el e Dascălu. Fiecare are drumul lui, nu ne comparați”. 

         

Senzația de business ca-n povești rămâne însă. Mai ales că în paralel cu business-ul propriu Haraga a dezvoltat în tot în acești 7 ani o altă afacere uluitoare. Împreuna cu miliardarii americani de la Remington a construit în nordul judetului un PALAS agricol, în locul unui lan de porumb rasarind în doar 6 luni cea mai mare fabrica de procesare seminte din toata Europa Centrala si Est. Proiectul de la Bivolari este de 300 milioane dolari, Haraga ridicând miraculos o zona pâna atunci înnecata în saracie.

 

 

         

Mihai Haraga are mai multe firme și asociații reunite sub brandul Semtop Group. Cei mai mulți bani vin însă de la:   

         

În 2019 cifra de afaceri a Semtop Group a fost în jur de 50 milioane euro potrivit unor surse interne (la Ministerul de Finanțe încă nu s-a comunicat nimic)

         

Atenție, toate cifrele de mai sus se referă la business-urile personale ale lui Haraga, dar el mai conduce și fabrica de procesare semnițe de la Bivolari (investiția colosală a americanilor de la Remington) 

 

---

 

 

”În 2019 am încercat să optimizăm activitatea în care am investit mult în ultimii ani. În caz de ajustare macroeconomică pozitivă vom căuta oportunități de a ne extinde și  consolida poziția de multiplicatorul nr 1 pe piața semintelor din România”, a fost singura declarație pe care am putut-o smulge în prag de 2020 de la Mihai Haraga pe tema business-urilor sale.

         

Ce nu spune el dar o afirmă în gura mare toate sursele din piață este că de fapt fabrica de la Bivolari este multiplicatorul nr 1 de semințe agricole din toată Europa de Est. Iar ”noi oportunități de a ne extinde” înseamnă în traducere noi investiții de sute de milioane de dolari și zeci de mii de hectare de teren arabil preluate și lucrate apoi cu tehnologie de top mondial. 

 

 

În primul rând e tobă de carte în domeniul agriculturii - a absolvit 3 facultăți (Agronomie, Economie și Medicină Veterinară) dar are și un doctorat și studii de cercetare de 7 ani în porumb. 

         

În al doilea rând, a știut dintotdeauna să lovească ținte extrem de greu de atins de ceilalți. Spre exemplu, atunci când americanii de la Monsanto (cel mai mare producător mondial de seminţe) au intrat în Europa Centrală şi de Est (anul 2000) directorul lor a fost fix ieşeanul nostru. Iar în cei 12 ani cât a reprezentat interesele Monsanto, Haraga a produs vagoane de bani pentru americani. Iată cum se lăuda el în 2012, ultimul an în care a mai fost angajat al Monsanto: "Incluzând cele 3 milioane de saci din acest an, Monsanto a produs în România un total de 13 milioane de saci de porumb, 4,5 milioane saci de soia, 2 milioane de saci de floarea-soarelui şi un milion de saci de rapiţă hibridă. Peste 90% din această producţie a fost exportată. În ultimii 7 ani, Monsanto România a fost cel mai mare producător de sămânţă din România, iar în ultimii 10 ani Monsanto a fost cel mai mare exportator de sămânţă al României".

         

Dacă preferați reperele financiare, exporturile girate de Haraga la Monsanto au depășit 2 miliarde de dolari.

 

 

         

Este primul iesean din istorie ajuns în board-ul mondial al unui gigant cu o capitalizare de peste 100 miliarde dolari. 

         

Poate cea mai tare lovitură dată de Mihai Haraga și care arată cât de tare este el e aterizarea în funcția de vicepresedinte mondial al Remington (procesatorul de seminte nr 1 mondial). Este și director Remington pe Europa Centrală și de Est (8 state).

         

Surse din piață au tradus ce înseamnă asta în bani. ”Ca director pe Europa centrală și de Est salariul poate merge până la 50.000 de euro pe lună plus o sumedenie de avantaje - mașină de lux, deconturi mari pe avioane, asigurări de viață și de sănătate maximale ș.a.. Ca vicepreședinte mondial deja intră în altă ligă, acolo salariul minim trece de 1 milion de dolari pe an. Presupun și că are drept de semnătură pentru operațiuni de zeci de milioane de dolari. La dimensiunile Remington, Haraga poate avea drept de semnătură probabil până la 30 poate chiar 50 milioane dolari fără a cere acordul Consiliului de Administrație”, ne-a spus un alt corporatist ieșean extrem de bine cotat.

         

L-am întrebat și pe Mihai Haraga despre salariile și resursele aflate ”la liber” la dispoziția sa dar a refuzat categoric orice discuție pe această temă. 

 

           

Pentru a fi limpede cât de important e locul lui Haraga în ierarhia Remington, în 2016 americanii au început o investiție uriașă în sărăcia cumplită din nordul județului Iași, la granița cu Botoșaniul. 300 milioane dolari au dus la apariția celei mai mari fabrici din Europa specializată in prelucrarea semințelor pentru agricultura.

         

În imagini simple, fabrica Remington de la Bivolari înseamnă un șir de hale imense și secții de producție întinse pe 10 hectare. Totul e nou și sclipește, e ca un PALAS agricol. ”În urmă cu un an aici era doar un câmp de porumb. S-au mișcat incredibil de repede”, ne-a povestit o sursă.

          

Majoritatea banilor aduși de americani s-a dus pe tehnologie de top mondial. ”Aparatura e turnată în beton așa încât nu poate fi relocată de aici în Ucraina sau altă țară. Americanii au venit aici să stea mulți ani”, a povestit un insider.

         

Tot cu banii americanilor a fost complet reabilitat un drum agricol și tot ce era în jur - acum e autostradă până la complexul Remington iar toate casele învecinate au primit poduri noi și alte lucrări de consolidare sau modernizare.

         

Marele avantaj pentru localnici a fost însă altul. Imediat ce americanii au început să plătească impozite către primăria locală s-au reabilitat la foc automat școala, grădinița și alte drumuri din comună. ”Cred că 99% din bugetul comunei vine de la Remington”, ne-a spus naiv un funcționar al Primăriei.

         

Bonus, 500 de săteni din Bivolari și din comunele din jur au găsit un loc de muncă. 

 

 

În 2012 a decis să se rupă de Monsanto și să fie patron. Tot atunci s-a certat și cu Vasile Lungu (fermierul minune de la Trifeşti pe care se spune că el l-a îmbogăţit în bună măsură asigurându-i comenzi uriaşe). Din acel moment grupul înfiinţat de Haraga - Semtop Grup - a preluat rapid peste 3000 de hectare de teren agricol pe malul Prutului în zona comunei Bivolari (suprafeţe lucrate până atunci de Astra Trifeşti) şi Santa Mare din judeţul Botoşani. Acolo produce (după reţeta pe care o verificase la Monsanto) seminţe de cereale şi plante tehnice plus tomate în sistem hidroponic.

         

În septembrie 2017 a anunţat oficial că Semtop fuzionează cu Agricola Ţigănaşi a lui Aurel Placinschi, firmă ce avea în arendă 5000 de hectare. Placinschi este bolnav grav şi nici nu are tehnologia şi banii lui Haraga, la Ţigănaşi făcându-se agricultură extensivă, nu intensivă. Imediat după fuziune, Haraga a anunţat că va garanta credite de 6.000.000 euro pentru instalarea de echipamente de irigare pe minim 2000 de hectare din zona Ţigănaşi, apoi pe încă 3000 de hectare. În 2018 și 2019 a cumpărat treptat terenul lucrat așa că în acest moment Haraga este de departe cel mai mare fermier ieșean. Mai important este însă că lucrează cele 8000 de hectare proprii ”ca-n America”. 

 

 

 

Momentul anunţării fuziunii cu Agricola Țigănași a fost şi singura apariţie oficială a lui Haraga, prilej pentru fermierul minune să-şi prezinte o parte din afaceri. "Grupul nostru conţine şapte firme care figurează la Finanţe cu un venit de 173 milioane de lei. Doar activele fixe se ridică la 80 de milioane de lei. Avem 400 de salariaţi şi 8000 de hectare, din care jumătate sunt irigate. Obiectivul principal este producţia, 20% vizează activitatea comercială, achiziţia de inputuri şi 80% producţia de seminţe, vaci de lapte şi roşii. Activitatea de prelucrare a seminţelor a luat amploare după ce am ridicat fabrica de la Bivolari”, a declarat Mihai Haraga în urmă cu zaproape 2 ani și jumătate.

 

Marele secret al exploziei în business a lui Mihai Haraga este garantarea de către americani a unor comenzi uriașe dar, concomitent, plata la timp a producției. "Acum el este înțepat la conducta de bani a americanilor", a tradus un alt agricultor succesul business-ului Semtop.

         

„Noi știm exact pentru cine și ce trebuie să producem. Întreaga cantitate de sămânță care rezultă din parcelele noastre este preluată de companiile cu care avem contracte, în principal Monsanto și Pioneer. La rândul lor, aceste companii repartizează producția în proporție covârșitoare către export. Din câte am înțeles, aproximativ 80% din cantitatea de sămânță preluată de la noi ajunge la export, restul fiind regăsit pe câmpurile din zonă, la fermele colegilor care achiziționează sămânța necesară înființării culturilor”, a explicat inginerul Nicolae Berea, om de încredere al lui Haraga.

 

 

Aproape toate cele 8000 de hectare lucrate de Semtop sunt irigate ceea ce asigură din start producţii mai mari. Belşugul dat de aceste recolte mai mari a permis Semtop Grup să nu mai stea cu mâna întinsă la stat în perioadele mai secetoase. „Noi nu am depus nici o cerere de despăgubiri pentru seceta din 2015, chiar dacă am cheltuit mai mulți bani cu producția decât într-un an normal. Deci vom rămâne doar cu ajutorul dat prin avansul la subvenții. Tot este bine, pentru că dincolo de investițiile directe în noua producție de semințe, mai avem de făcut și alte tipuri de investiții. De exemplu, tehnologic vorbind, ca să putem trece, în perioada imediat următoare, la fertilizarea fazială cu azot a păioaselor și a rapiței de toamnă, a trebuit să achiziționăm îngrășămintele. Apoi, pregătirile pentru semănat se fac tot cu investiții financiare. Și nu costă puțin. Sau, și mai adesea, investițiile care se cer prin natura activității, respectiv sunt mașini și utilaje care se uzează atât din punct de vedere fizic, cât și moral. Trebuie să ținem pasul cu tehnologiile cât mai prietenoase cu mediul, adică tractoare cu consum cât mai mic de carburanți și, ca urmare, se impun investiții mai ales în tehnică agricolă”, a detaliat Nicolae Berea lista investițiilor.

 

 

 

"Nu este suficient să ai sistem de irigații, ci trebuie să ai și o apă bună. Noi, în Lunca Prutului, suntem favorizați că putem utiliza apa din acest râu, care se pretează folosirii de către plante, comparativ cu apa din râul de Jijia, care are o calitate mai scăzută, având un conținut mai mare de săruri. Costurile de producție au crescut, pentru că am plătit apa în sine, la ANIF, și energia electrică utilizată de pompele care ne-au asigurat apa la pivoții de irigat", a explicat la un moment dat un reprezentant al Semtop. Problema firmei este că prin fuziunea cu Agricola Ţigănaşi a prins o "moşie" de 5000 de hectare amplasată însă în lunca Jijiei, iar cea mai ieftină apă pentru irigaţii este chiar din cea din amintitul râu, apă mai bogată în săruri.

 

 

La începutul lui 2019 Mihai Haraga avea nevoie urgent să rezolve o problemă la sistemul de alimentare cu apă de la Tabăra. Cum era mereu pe drumuri în alte țări a pus mâna pe telefon și l-a chemat pur și simplu pe ministrul Agriculturii la el. Iar Petre Daea a descălecap pe neanunțate în nordul Moldovei, spre surprinderea totală a șefilor PSD Iași și Botoșani. De ochii presei s-a încropit o vizită de lucru pe la o stațiune de cercetare din Dancu, pe la o fermă din Botoșani, dar pentru cine a avut ochi de văzut scopul vizitei a fost limpede. Iar Daea, gură spartă, a devoalat totul fără să-și dea seama: "Noi trebuie să punem în operă cele două milioane de hectare să le irigăm până în 2020, în aşa fel încât să avem stabilitatea producţiei, să redăm posibilitatea fermierilor să folosească apa aceasta. Iată, aici e Prutul, îl aruncăm pe câmp, cum îmi place mie să spun, dincolo e Siretul, în partea de sud a ţării e Dunărea, în centrul ţării e Arieşul. Peste tot acolo unde avem această minune, această apă dumnezeiască, să o folosim pentru irigatul plantelor şi, evident, să o ducem în procesul de producţie pentru a avea câştig atât ţara cât şi fermierii", a spus ministrul Agriculturii chiar în timpul unei vizitei la amenajarea de irigaţii Tabăra - Trifeşti - Soloneţ 

 

---

 

Deși este o persoană extrem de discretă, actorii importanți ai Iașului văd ce face Haraga și nu ezită să-l ridice în slăvi

         

”Este extraordinar ce a putut să facă domnul Haraga pentru comunitatea de acolo”, a spus șeful CJ Iași, Maricel Popa. 

         

"Are cea mai mare bază de selecţii seminţe din Europa. Este OZN ce a făcut Haraga acolo", ne-a povestit și președintele grupului KOSAROM, Lucian Apostol. Iar când spune asta un industriaș de talia lui Apostol (locul 3 in topul celor mai bogati ieseni - vezi aici ) atunci înseamnă că într-adevăr e OZN.

         

”Eu sunt născut in judetul Iasi și am vrut să întorc acestor meleaguri, unde m-am nascut, am crescut, am invatat si m-am format ca om, o parte din ce am primit si eu. Am vrut să fac și o afacere care să permită tinerilor valoroși să rămână in tara sau sa se intoarca daca deja au plecat si să producă aici. Sunt și eu părinte și știu ce mult înseamnă să-ți poți vedea copilul crescând și muncind lângă tine”, a explicat în 2018 Mihai Haraga motivul pentru care a început investițiile la Bivolari.

 

 

 

Haraga susține că potențialul de creștere al agriculturii românești este enorm. ”Cred că în următorii 20 de ani trebuie să ridicăm foarte mult agricultura tradiţională care încă se mai face în foarte multe ferme, trebuie să introducem agricultura de precizie. Noi în fabrică avem fluxuri automatizate, tractoarele şi combinele sunt moderne. Este foarte mult de făcut în agricultură, dar este un domeniu în care România poate arăta nişte rezultate imediate. Avem 10 milioane de hectare de pământ foarte bun, doar că trebuie nişte măsuri inspirate. Din păcate, cea mai mare parte din alimente vine din import şi cred că aceasta este cea mai mare ruşine a noastră, a României. Avem ferme care sunt la un nivel apropiat de cele din vestul Europei şi fiecare dintre acestea poate deveni laborator pentru tineri, pentru cei care trebuie să facă agricultură peste 20 de ani”, a spus Haraga.

       

Declarația a fost făcută în cadrul unui eveniment organizat de Ziarul Financiar, prilej pentru Haraga să ceară investitorilor să vină la Iași. „De ce să investeşti în Iaşi? Pentru că agricultura în judeţul Iaşi este foarte dezvoltată comparativ cu alte zone din ţară“, a spus proprietarul SEMTOP Grup și directorul Remington.

       

Implicat la vârf într-un  business mondial, Haraga vede la o altă scară agricultura locală așa că recomandă școlarizarea de specialitate pentru a forța dezvoltarea. ”Sunt inginer agronom şi cred că meseria de fermier este cea mai importantă din lume, fiecare om mănâncă de cel puţin trei ori pe zi alimente din ferme. Pentru a performa în acest domeniu este însă nevoie de știință. Totul pleacă de la educaţie, este un lucru foarte important pentru România. Fără educaţie România nu poate progresa. Este fundamentul a tot ceea ce vrem să facem în viitor. Este valabil inclusiv pentru antreprenori, dacă nu au studii financiare, nu au şcoală, vor avea eşecuri”.

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.