Am mai spus-o în trecut, dar o repet acum, deşi sunt contra curentului: nu am nici o simpatie pentru omul Fenechiu, deşi o dată mi-a întins o mână de ajutor, dar pentru politicianul Fenechiu da, am o simpatie.

Asta pentru că:

1. în ciuda tuturor bubelor sale (şi are destule) Fenechiu a mişcat în bine multe lucruri tabu din Iaşi (aeroport, şosea de centură, Delphi şi multe altele). Solcanu a vrut şi el să facă ceva memorabil pentru Iaşi dar n-a putut, Cârlan are Bahluiul la activ şi o intervenţie decisivă la IRO, dar atât, Nichita a putut foarte mult dar n-a reuşit nimic, Mihaela Popa şi Dumitru Oprea au fost doar pigmei politici. Fie şi numai din acest punct de vedere Fenechiu merită apreciat de toţi ieşenii, chiar dacă îl simpatizează politic sau îl detestă ca pe un mogul arogant ce e. Oricât de mult l-ar urî unii ieşeni pe actualul ministru al Transporturilor adevărul este că Iaşului îi este mai bine cu un Fenechiu la butoane, decât fără el. Uitaţi-vă la cât se zbate pentru autostradă deşi PSD-ul l-a lăsat fără bani. Credeţi că va mai mişca cineva vreun deget dacă Fenechiu zboară din funcţia de ministru? Ca element ajutător uitaţi-vă la mobila Nichita, a promis marea cu sarea şi n-a mişcat un pai pentru nici unul din marile proiecte ale Iaşului. Ba, mai mult, la unele le-a pus piedici liberalilor. Piedici pe care PNL nu le-a pus niciodată. De asta eu îl apreciez pe Fenechiu.

2. şeful PNL Iaşi are ceva ce nu mai are nimeni din politica locală, ba chiar cea naţională: are uneori o sinceritate nebună. Într-o lume politică în care minciuna e regina, Fenechiu cel atât de hârşit şi de trainuit de tot felul de experţi în comunicare trânteşte uneori nişte adevăruri de te lasă mască, iar asta chiar dacă acele adevăruri îi fac deservicii. Duminică a recunoscut nonşalant că deşi este de 4 luni ministru al Transporturilor habar nu are cum mai merge trenul deoarece "am mers în ultimii 4 ani doar cu mașina, trenul nu îmi oferă același confort". E un adevăr pe care nimeni dintre politicienii României nu-l recunosc, nici măcar Traian Băsescu cel atât de versat în a rosti jumătăţi de adevăr. Fenechiu ştie că nu trebuie să fi mers ieri cu trenul pentru a putea revigora managerial CFR-ul (cât poate fi el dezmorţit), dar populaţia nu ştie asta şi se ia după aparenţe. Detaliu pe care Fenechiu îl cunoaşte. Îi era foarte simplu să mintă şi să spună că săptămâna trecută a fost cu vagonul regal sau altă minciună, dar a preferat să vorbească pe şleau.

Întrebat apoi dacă a comis faptele pentru care este acuzat într-un dosar al DNA, Fenechiu a scos una şi mai şi: „Acum ştiţi ce se întâmplă? Nici un hoţ nu spune că a comis o faptă. Nici un infractor nu spune că a comis o faptă. Cred că nici nu are sens să mă întrebaţi. Important este să aşteptăm decizia instanţei. Eu le mulţumesc celor care au în continuare încredere în mine, pentru că până la urmă există şi oameni nevinovaţi care ajung în instanţe”. 

Ăsta este un alt motiv pentru care recunosc încă o dată că-l prefer oricând pe Fenechiu oricărui alt politician. Ca ziarist nu poţi să nu apreciez un politician atunci când are puterea să recunoască ceva deşi ştie bine că pierde puncte la capitolul popularitate. 

Ţin minte că primul şoc de acest gen l-a simţit în 2005 când l-am văzut pe Fenechiu recunoscând nonşalant: "da, am o avere personală de 3.000.000 euro". Câţi politicieni din PNL sau PD ar fi recunoscut că au făcut milioane de euro în guvernarea PSD? Nimeni. 

L-aţi auzit dvs vreodată pe primarul Gheorghe Nichita recunoscând ceva greu de tot? - şantajarea unor afacerişti, comisioane, avere fabuloasă pentru un bugetar de-o viaţă, milioane de euro date la PDL pentru îngroparea dosarelor delicate, comandarea de dosare pentru alţii sau alte asemenea grozăvii? Nu, vă spun eu, om care înghit presă industrial de 10 ani încoace, Nichita nu a avut niciodată curajul, onoarea, aroganţa de a spune adevărul. Fenechiu da. Asta-i diferenţa. 

Aurel DOBAŞU

• < Prev
• Next >