Pentru progres ai nevoie de inovaţie, de oameni cu idei. Iar Iaşul duce o lipsă serioasă de astfel de oameni. Asta e chiar paradoxal, pentru că Iaşul colectează an de an (prin universităţile şi spitalele sale) zeci de mii de creiere, multe căutând febril să se afirme, să impresioneze. Şi totuşi nu prea o fac. De ce? Sunt mai multe explicaţii, dar eu le comprim pe toate în lipsa de curaj, lipsa de iniţiativă, frica de a încerca pe cont propriu. Lipseşte cultura antreprenoriatului.

Sistemele de învăţământ, apoi profesionale, în care intră aceste mii de creiere anual sunt profund viciate. Nu se încurajează performanţa reală, spiritul creator, ci pupincuriusmul, obedienţa şi fuga de răspundere. O simplă privire pe topul celor mai mari 10 angajatori din Iaşi arată că toţi sunt de stat - spitale, universităţi, direcţii din subordinea unor ministere. De ce se îngrămădesc atâţia oameni să fie lefegii la stat şi nu la privat? Pentru că în sistemul bugetar fuga de răspundere e regulă.

O privire şi pe topul firmelor cu cele mai mari cifre de afaceri arată că vârfurile Iaşului sunt incomparabil mai puţine şi mai mici decât în județele vecine, nu mai vorbesc de județe cu care doar visăm să ne comparăm - Cluj, Timiș, COnstanța ș.a. De ce? Pentru că în bună măsură afacerile private de la Iași s-au născut dar mai ales s-au menținut, pe seama statului, s-au bazat ani de-a rândul pe licitaţii trucate, achiziţii umflate, privatizări dubioase şi tot aşa. Starturi similare au avut şi vecinii, dar acolo cultura antreprenorială a primat până la urmă şi spirtul inovator a dus la apariţia firmelor mari ce pot lupta la nivel naţional - Dedeman, Arabesque, grupul lui Porumboiu ş.a.

Ce este de făcut? La nivel macro soluţia pe termen scurt e relativ simplă şi am să-l citez pe unul din principalii vinovați pentru actuala stare de lucru din Iași, Relu Fenechiu: "putem încerca să construim maşini dar n-o să le facem mai bune şi mai competitive decât o fac nemţii. Putem încerca să construim avioane dar n-o să-i batem pe francezi. De aceea trebuie să facem cât mai bine ceea ce ne pricepem, iar Iaşul se pricepe să facă învăţământ şi sănătate. Acestea trebuie să fie motoarele judeţului în următorii ani".

La nivel micro e la fel de simplu: cultura antreprenorială trebuie stimulată public. Primăria şi CJ-ul ar putea aloca anual 1% din bugetele lor pentru a cogaranta creditele de care au nevoie tinerii la demararea de noi afaceri şi le-ar putea oferi aceloraşi tineri consiliere pentru a diminua rata insuccesului (oricum va fi una mare, dar spiritul antreprenorial trebuie încurajat public). Apoi e nevoie de o decizie politică prin care să se creeze un cadru fiscal local proprice deschiderii de noi afaceri, Iaşul să fie un magnet pentru investitorii mari şi mici.
În fapt sunt multe, foarte multe măsuri ce pot dinamiza economia Iaşului. Numai că nu s-au luat - din imobilism, prostie sau chiar interes.

La nivel de discurs am auzit sute de promisiuni de acest gen din partea politicienilor şi, pentru că vin alegerile parlamentare, vom auzi iar minciuni frumos ambalate. Pentru binele Iaşului este nevoie însă de o mobilizare reală a autorităţilor locale, pentru că fără un sprijin deschis al lor către investitori Iaşul va stagna în timp ce alţii trec pe lângă noi ca pe autostradă.

Aurel DOBAŞU

• < Prev
• Next >