O analiză a pieței mall-urilor și birourilor, publicată de profit.ro, arată că rețeaua Iulius a încasat în 2018 chirii de 78,4 milioane euro în contul spațiilor comerciale din PALAS Iași, Iulius Mall Timișoara, Iulius Mall Cluj, Iulius Mall Suceava și Iulius Mall Iași. Cei mai mulți bani - 23,4 milioane euro - i-a adus Iulius Mall Timișoara (acolo sunt închiriați circa 80.000 mp de mall). Zona comercială a complexului Palas a crescut încasările cu 6% pentru cei 54.000 mp de mall, obținând venituri de 22,4 milioane euro. Iulius Mall Cluj a raportat pentru anul trecut venituri în scădere cu 12,7% până la 16,4 milioane euro. Venituri în creștere cu 16% raportează și Iulius Mall Suceava, în total ajungând 10,5 milioane euro anul trecut în contul din Bucovina. În fine, primul mall construit al rețelei Iulius, cel din Iași, ajuns acum cel mai mic d.p.d.v. al suprafeței închiriabile (circa 24.000 mp), a adunat în 2018 chirii de 5,6 milioane euro. 

           

Extrem de important e faptul că rețeaua dezvoltată de omul de afaceri Iulian Dascălu are acum în exploatare 70.000 mp de birouri clasa A la Iași, 28.000 mp la Cluj și 50.000 la Timișoara. Doar de pe urma acestor active putem estima că firmele lui Dascălu ar trebui să încaseze într-un an circa 25 milioane euro. Deci într-un an normal Dascălu ar trebui să adune, doar de pe urma activelor date în exploatare, peste 100 milioane euro net. 

 

 

Dar afaceristul ieșean are deja înconstrucție circa 50.000 mp de noi de mall și 50.000 mp de birouri clasa A la Timișoara plus circa 35.000 mp office în proiectare tot în Banat. La Iași pregătește construcția în următorii doi ani a circa 66.000 mp de birouri (40.000 mp în zona Iulius Mall și 26.000 pe terenul fostei benzinării PETROM de lângă BCR și Palas). Tot în Iași pregătește clonarea PALAS în mahalaua dintre Bahlui și Palatul Culturii, loc unde ar urma să răsară clădiri cu înălțimi de până la 100 m (detalii aici). 

           

Cel mai mare proiect pregătit de Dascălu este însă un hiper-PALAS în București, pe circa 37 de hectare din zona ROMEXPO. Raportat la dimensiunile terenului și la ce a făcut Dascăîlu pe suprafețe mai mici în Iași și Timișoara, putem spune fără nici o rezervă că afacerea de la ROMEXPO va fi una de peste un miliard euro. Da, 1 MILIARD euro. 

 

 

 

Analiza Profit.ro arată că în urma construcției Palas Iași mai sunt de rambursat 190 milioane euro, conform datelor transmise Ministerului Finanțelor Publice. 

         

Potrivit informațiilor apărute în iunie 2017, când afaceristul ieșean a vândut 50% din rețeaua Iulius Mall către sud-africanii de la Atterbury, rețeaua avea restanțe de circa 220 milioane euro către bănci. La acel moment creditorii au dat un uriaș semnal de soliditate al afacerii Iulius acceptând să nu primească nici un cent din sumele plimbate între sud-africani și Dascălu, semn că veniturile mall-urilor acoperă integral ratele către bănci. 

 

 Cu banii africanilor Dascălu e gata să deschidă PALAS-ul de la Timișoara

          Banii încasați din vânzarea a 50% din rețeaua Iulius Mall (noi am estimat că ar fi vorba de 225 milioane euro) s-au dus într-un cont special în care sud-africanii au depus o altă sumă similară. Cu peste 400 milioane euro la dispoziție, Dascălu a accelerat lucrările la PALAS-ul din Timișoara pregătind deschiderea oficială a acestuia pe 30 august. Proiectul Iulius Town va fi de de două ori mai mare decât cel din Iași. Potrivit estimărilor noastre PALAS Iași are acum o valoare de piață de minim 500 milioane euro, așa că matematic Iulius Town ar urma să valoreze peste 1 miliard euro (vezi detalii aici https://www.topiasi.ro/homepage/bani/113-top-bogati/18995-se-confirm%C4%83-c%C4%83-avem-un-ie%C8%99ean-miliardar-%C3%AEn-euro.html). Foarte important este că pentru realizarea Iulius Town nu a fost nevoie de credite uriașe, ca în cazul PALAS Iași. 

          Dar cea mai mare lovitură a perechii Dascălu - Atterbury ar urma să fie proiectul de la Romexpo. Nevoia de capital acolo va fi uriașă, rămânând de văzut dacă se va construi în pași mărunți, în limita banilor aflați la dispoziția lui Dascălu din contul special de dezvoltare și din veniturile ulterioare ale activelor aflate în exploatare. Sau, dată fiind amploarea proiectului, se va prefera construcția în ritm alert, caz în care va fi nevoie de implicarea băncilor sau a altor finanțatori. 

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.