Afaceristul care în ultimele luni a dat 50 milioane euro pe 24 de hectare ale fostei fabrici Nicolina apoi a dat 4,8 milioane euro pentru Tamaz Frigocarne, știe să și ia bani serioși. După ce a vândut cea mai mare fermă din Euriopa - Insula Mare a Brăilei - luînd peste 200 milioane euro de la un fond arab, Constantin Duluțe a luat acum 9 milioane euro de la APIA pentru achiziții de utilaje performante și pentru construcția unei pivnițe speciale la cramele Averești (jud Vaslui). Duluțe a amenajat în ultimii 9 ani la Averești o podgorie pe care o prezintă ca fiind de elită. Încercând acolo să producă vinurile preferate de Ceausescu - Zghihara si Busuioaca de Bohotin - Duluțe a accesat încă din 2010 fonduri europene prin Programul Național Viticol și a reusit reconversia a peste 550 de hectare de vitã de vie, plantând atât soiurile autohtone, cât si soiuri strãine. ”Ambiția lui Duluțe este ca, după reușita din Insula Mare a Brãilei, sã construiască și la Averești o afacere care să valoreze 100 de milioane de euro”, scrie ziarul Vremea Nouă din Vaslui.

 

 

Constantin Dulute a explicat ziarului amintit ce investitii se fac acum la Averești. “Proiectul nostru de retehnologizare este cel mai mare de anul acesta derulat prin APIA. E vorba de 7 milioane de euro fãrã TVA, care închide un circuit început mai demult, în 2010, când am aplicat pentru reconversia viilor. În cadrul programului am optat pentru achizitia de utilaje în valoare de 24,7 milioane de lei si pentru constructia unei hale de prelucrare a strugurilor care va costa în jur de 8,5 milioane de lei. Am optat doar pentru tehnologie de vârf, pentru cã în acest domeniu ca sã contezi trebuie sã investesti cu cap. Nu o sã fim egali niciodatã cu viticultorii din Occident, dar mãcar avem obligatia sã-i ajungem din urmã. Nici ei nu stau sã ne astepte pe noi si investesc în continuare, în noi si noi tehnologii. Trebuie sã ardem etapele prin care ei deja au trecut si sã ne sincronizãm la evolutia lor, ca sã contãm si noi pe piata vinurilor. O sã vã dau doar un singur exemplu, ca sã vedeti ce înseamnã tehnologie de vârf în vinificatie. În cramele din România oprirea drojdiilor în procesul de fermentatie se face cu sulf. În Europa ce face cu rãcitoare. Noutatea constã cã drojdiile le omori prin frig, înlocuind astfel substantele chimice. Drojdiile mor dacã temperatura scade la minus douã grade Celsius”, si-a început povestea Dulute. 

         

Frigul la Averesti se va folosi nu numai la oprirea fermentatiei, ci si la decantare, la presare sau la macerare. Nu mai vorbim cã fermentatia se face cu drojdii selectionate, iar aromele care dau farmecul vinului vin din enzimele care lucreazã în procesul de maturare a cojitelor din boabele de struguri. Mustul nu se va transporta prin pompe, ci doar prin cãdere gravitationalã, evitând astfel stresarea vinului, dar si oxidarea acestuia.

 

 

“Mustul nu trebuie sã mai circule prin pompe pentru a-l stresa. Tehnologiile de ultimã orã se bazeazã pe o cãdere gravitationalã a acestuia, dar si pe o rãcire a strugurilor când intrã în presã. Procesul se face la 14 grade Celsius. La Averesti vom avea cele mai mari prese din zonã, de 50.000 de litri. Cinci bucãti vor fi achizitionate în total, unde se face presarea si macerarea între 6 si 12 ore. Vom mai achizitiona echipamente pentru fermentare, linie de îmbuteliere, filtre, rezervoare de macerare si depozitare. De exemplu, la fermentatie, când mustul este curat, punem cultura de drojdie selectionatã, care este specificã pentru fiecare soi de vin în parte. Utilajele de fermentatie sunt prevãzute cu mantale de rãcire (la 16 grade). În permanentã se face o monitorizare a zahãrului, a alcoolului si a PH-ului din vin. Controlul fermentatiei, dar si al alcoolului sau al zahãrului din vin se face prin frig, cum v-am mai spus. Dupã fermentatie vinul se trage în vase curate si se pune la pãstrare. Dupã cum vedeti, trebuie sã ai plãcere sa faci vinul. La noi, în curând se va face vinificatia dupã standardul la care se lucreazã la aceastã orã în lume. Vom folosi tehnologie si produse astfel încât sã pãstrãm calitãtile naturale ale vinului: drojdii selectionate, enzime si gheatã carbonicã. Enzimele sunt folosite pe de o parte pentru a scoate aromele din coajã sau pulpa în procesul de macerare a bobitelor, iar pe de altã parte pentru decantare. Îndepãrteazã praful si substatele chimice folosite pentru stropirea împotriva bolilor si dãunãtorilor din procesul de vegetatie, dar si drojdiile sãbatice, pe care le eliminãm. Dar nu pe toate, fiindcã drojdiile de la Averesti imprimã vinului tipicitatea zonei. Dupã cum vedeti investitiile în acest sector sunt foarte mari, iar amortizarea lor se face în timp. De asta a si scãzut acest sector în România. El înseamnã investitii mari si îti oferã profit doar dupã patru ani. Nu-i o investitie care sã-ți aducã banii imediat”, a mai spus Dulute despre noul centru de vinificatie care va avea o capacitate de productie de 3,5 milioane de litri, care înseamnã recolta de pe 400 de hectare. În total, podgoria produce 5 milioane de litri de vin, iar anul viitor când toate viile intrã pe rod, la Averesti se vor produce 6 milioane de litri, pe cele 550 de hectare de vie.

 

 

La Averesti este cea mai mare plantatie de Busuioacã de Bohotin din tarã, circa 120 de hectare. Dulute se mândreste cu acest lucru. “Busuioaca de Bohotin s-a aclimatizat la Averesti foarte bine. Este ca a doua sa casã, fiindcã aici i se oferã un echilibru perfect între aciditate si zahãr. De curând suntem si proprietarii celei mai cunoscute mãrci de Busuioacã si vom deveni oficial cel mai mare producãtor al acestui îndrãgit soi de vin. De fapt, soiurile roze sunt apreciate mai nou de consumatori. Nu reusim sã tipãrim etichetele la câte comenzi avem. Noi producem toate sortimentele de Busuioacã: dulce, demi-seacã sau seacã. Rezultatele s-au vãzut imediat. La ce concurs a fost, Busuioaca noastrã de Averesti a fãcut furori, primind multe medalii”, a spus acesta. Ca si concluzie, fermierul ne-a spus cã în viticulturã trebuie sã ai rãbdare, iar rezultatele se vãd în timp.

“Nu-i o investitie care sã aducã banii imediat. Noi am reusit sã închidem un cerc, început cu mult timp în urmã când am aplicat pentru reconversia viilor. Mã credeti? De când am venit aici, din 2007, doar am investit, nu am luat niciun ban. Tot ce cheltuim acum va creste în viitor valoarea podgoriei si a cramelor. De exemplu, peste câtiva ani aceastã afacere va valora 100 de miloane de euro. În viticulturã trebuie sã ai rãbdare, fiindcã o astfel de plantatie îti va produce bani 30 de ani, dar pentru a face profit trebuie sã prelucrezi strugurii si sã faci un vin de calitate, apreciat nu doar în România, ci în sofisticata piatã externã. Sã stiti cã banii europeni nu sunt de ajuns. Anul acesta, pe lângã banii veniti prin programul european de la APIA, mai facem si noi investitii importante din surse proprii. Vom investi în crama veche 3 milioane de euro, apoi în utilitãti circa 2 milioane de euro si încã un milion de euro pentru un depozit de pãstrare a vinului în sticlã”, a încheiat acesta. 

(sursa: vremeanoua.ro)

Nu mai aveti dreptul de a comenta pe aceast site.