”Am o colaborare cu Universitatea de Arte și Design din Cluj, în fiecare an dau 20 de burse acolo și sunt foarte bucuroasă să spun că s-au mutat deja la Iași 4 designeri din Cluj. S-au mutat cu totul, adică stau în Iași, lucrează aici. Deci se poate și invers. Ca stimulent, am creat mecanismul de a urca ușor pe scara ierarhică și de a câștiga mai mult, asta îi stimulează. Le place Iașul, se simt bine aici, deci se poate”, e mesajul Irinei Schrotter pentru întreg mediul de afaceri ieșean.

”Export în China, vând castraveți grădinarului”
        Creatoarea de modă anunță că a reușit și o altă inversare extraordinară a realităților economice de la noi. 
        ”Mi-am jurat că nu voi călca în vreun stat al fostei URSS, nici măcar în Moldova. Așa că m-am dus cu afacerile în alte părți. Cea mai interesantă piață este, de departe, China. Am ajuns acolo întâmplător, niște chinezi m-au găsit la un târg de profil din Paris iar acum cel mai mare contract al meu este cu China. Cum ar veni vând castraveți grădinarului, fac design pentru piața chineză. Brandul meu acolo este Irinook, e un brand doar pentru China. În restul lumii vând cu brandul Irina Schrotter. Sunt și pe piețe premium - Elveția, SUA - dar sunt și pe piețe emergente. Mă duc cu mult curaj pe piețele emergente”, a povestit creatoarea de modă.

Are 800 de angajați și mai caută oameni
        Irina Schrotter susține că afacerile în textile îi merg bine pentru că ”am investit puternic în tehnologie dar și pentru că avem flexibilitate”. 
        ”Paradoxal, sunt una din câștigătoarele majorării salariului minim. Eu m-am poziționat pe zona produselor de lux iar acolo salarizarea e foarte motivantă. Am și producție de lohn dar produc pentru un brand de lux din Europa care își permite să plătească manoperă mai mult. Eu am investit în tehnologie foarte mult, surprinzător tocmai China livrează soluții excelente de automatizare în zona textilă. Am crescut în felul acesta productivitatea și îmi permit să plătesc un pic mai mult decât toată industria textilă din zonă. De asta e foarte probabil ca de la 1 ianuarie, când se va mări salariul minim, eu voi aspira multă forță de muncă din zona celor care nu pot să plătească. Acum am 800 de angajați, plătim numai ca impozite pe salarii circa 2.000.000 euro anual”, a spus Schrotter.

Statul mai mult încurcă
        Femeia de afaceri susține că cea mai mare problemă în acest moment vine din zona bugetară. ”Principala problemă a întregii Românii este acum educația. Viitorul copiilor noștri este pur și simplu pulverizat din cauza a ceea ce se întâmplă în educație. Următorii 20 de ani sunt complet compromiși dacă nu se întâmplă ceva în sistemul educațional. Avem o ministră care a distrus școlile de meserii. Tinerii visează toți să facă o facultate chiar dacă nu-i ajută pe toți nivelul de inteligență”, acuză Schrotter. Dar adevărata rafală a venit abia după asta: ”Bonus, o foarte mare problemă e mărirea nejustificată, chiar total irațională, a salariilor bugetarilor. Lumea nu visează acum decât cum să ocupe un loc la stat iar pentru noi asta este o presiune foarte mare”. 

”Am pierdut mulți oameni doar pentru că le dădeam salariile pe card”
           Schrotter susține că a rezistat cu o schemă de personal mare (800 angajați per total) dar fluctuația a fost considerabilă. ”Eu am pierdut foarte mulți oameni din cauza lipsei educației economice. Eu le dădeam salariile pe card, că era mai simplu, iar mulți nu au știut să gestioneze resursele alocate astfel și au cheltuit mai mult decât puteau să-și permită. Atunci au plecat în străinătate să-și achite datoriile. Am pierdut atâția oameni încât am decis să dau numai o parte din salariu pe card iar în unele cazuri să nu le mai pun nici un leu pe card”.  
          Pentru a compensa cumva nivelul de educație din școală, Schrotter a decis să finanțeze ea o clasă întreagă. ”Am o clasa de 20 de copii de la liceul profesional. Fac practică o lună de zile la mine, din păcate doar atât”

Investește și la țară, dar și acolo e cu peripeții
         Pe principiul că nimeni nu te jută mai mult decât tu însuți, Schrotter a făcut un experiment riscant și a deschis două secții de producție în mediul rural. ”Suntem singurul investitor din Vetrișoaia, județul Vaslui. A fost greu la început pentru că nu le lăsau bărbații pe femei să lucreze. Am decis atunci să susținem 1 an fabrica până s-au convins familiile cât de importante sunt veniturile aduse de soții. Așa se schimbă societatea”, a povestit amuzată femeia de afaceri. 

• < Prev
• Next >