În ultimii ani au apărut mai multe topuri ale celor mai bogaţi ieşeni, dar indiferent de prestigiul invocat de realizatori şi priceperea lor în a evalua afaceri –în special a revistelor Capital şi Forbes – estimările au fost departe de realitate. Unele au fost mult umflate, dictate de interese de publicitate – cazul revistei Money Express care îl cota în 2008 pe Iulian Dascălu cu o avere de 800-900 milioane euro, altele diminuate (cel mai probabil din neştiinţă – cazul lui Dan Stratan, cotat la doar 9, apoi 14 milioane euro), iar mai toate au omis menţionarea multor nume grele din business-ul ieşean, deși afacerile acestora sunt vizibile și relativ ușor de cuantificat.

De aceea TopIasi.ro a realizat o amplă radiografiere a economiei locale, încercând să evalueze mult mai precis averile reale ale afaceriştilor locali.

Criterii folosite

Principalul criteriu de evaluare a averilor în condiţii de criză a fost analizarea cifrei de afaceri şi a profitului net pe 2008 (anul de vârf al celor mai multe business-uri), 2009, 2010 şi 2011, apoi înmulţirea mediei cu un coeficient ce variază la fiecare segment de piaţă (firmele de audit folosesc coeficienţi cuprinşi între 0,5 şi 1,5). În unele cazuri ordinul de multiplicare a fost mult mai mare, specific anumitor domenii economice.

Pentru că e criză severă de aproape patru ani iar situaţia economică nu pare să se înzdrăvenească serios, s-au aplicat totodată coeficienţi de diminuare a valorii afacerii general admişi pe piaţă (spre exemplu mai toţi operatorii imobiliari au admis că valoarea terenurilor a scăzut cu circa 80% faţă de 2008, chiar şi aşa vânzările diminuîndu-se dramatic)

Al doilea criteriu a fost evaluarea resurselor financiare imediate - sume cash, acţiuni, obligaţiuni, bonuri de tezaur ce pot fi valorificate în maxim o lună, iar apoi scăderea creditelor (aici am folosit date furnizate de instituţiile oficiale). 

Al treilea criteriu a fost evaluarea activelor la vedere, ştiute public, dar apreciate la nivelul actual al pieţei (atunci când există tranzacţii ori valori admise public drept punct de referinţă). Nu în ultimul rând am folosit informaţii neoficiale obţinute din mediul de afaceri, mediul bancar, politic şi jurnalistic, informaţii cu privire la existenţa altor resurse sau obligaţii financiare.

Toate acestea, puse cap la cap, au creionat un top care, foarte probabil, va fi contestat de mulţi, dar care în mod cert e mult mai aproape de realitate decât cifrele fluturate de Capital, Forbes sau alte canale media centrale ce nu au habar de dedesubturile din Iaşi.    

Cei mai bogaţi ieşeni

Prezentăm acum doar ordinea şi valorile, urmând să revenim în perioada următoare cu prezentarea detaliată fiecărui milionar amintit mai jos.

1. Dan Stratan (consultanţă financiară) - cca 100 milioane de euro. Perceput multă vreme ca „om de paie” al lui Sorin Ovidiu Vântu, Dan Stratan şi-a consolidat în ultimii ani afacerile personale dovedind geniu chiar şi fără protecţia mogulului SOV. Spre exemplu, pe o singură firmă înfiinţată în 2010 şi care are doar câţiva angajaţi, Stratan a obţinut în primul an contracte de peste 10 milioane euro, sumă din care peste 50% e profit curat. Iar ieșeanul are și alte afaceri trăsnet (majoritatea legate de stat, în special sectorul transporturilor). Ca atare bogătașul nr. 1 al Iașului are un stil de viaţă opulent (vilă super luxoasă la Bucureşti - evaluată acum la 15.000.000 euro, super vilă la Iaşi, vilă la Londra, majordom, bucătar personal, o flotilă de maşini de lux). Stratan stă atât de bine cu banii încât mai toate sursele consultate de noi îl indică drept "Mister Cash".
A devenit în ultimii 10 ani mai mult bucureştean decât ieşean, dar mai are încă rădăcini serioase în oraşul nostru aşa că prezenţa sa în topul bogătaşilor ieşeni s-a impus.

2. familia Apostol (industria cărnii) - cca 95 milioane de euro. Acţionar majoritar la grupul de firme Kosarom, Neculai Apostol este de departe cel mai lăudat afacerist ieşean. Mai tot mediul local de business dar şi cel politic l-au ridicat în slăvi pentru modul în care a construit imperiul Kosarom din ruinele unei foste făbricuțe comuniste. Apostol a edificat la Iași, Paşcani, Roman și Târgu Frumos un sistem complet integrat (plantează cca 1200 de hectare, prelucrează recolta în propriile fabrici de nutreţuri, produsul finit e folosit apoi în fermele proprii de pui şi porc, are abatoare validate de UE, iar în final carnea şi produsele din carne sunt distribuite printr-o reţea de peste 100 magazine proprii ce depăşeşte deja Moldova. Mai nou, Kosarom face exporturi consistente din Malta până în Marea Britanie și din Spania până în Rusia).
Pentru a intra în forţă pe piaţa UE, grupul de firme Kosarom a derulat până acum proiecte europene ce au atras investiţii de peste 40 milioane euro în instalaţii complet automate şi ultramoderne. Practic, în acest moment Kosarom este cea mai „europeană” afacere dacă nu din Moldova atunci sigur din Iaşi.
Oficial Neculai Apostol s-a retras de la cârma imperiului, lăsându-i şefi pe cei doi băieţi ai săi, dar pe piaţă se ştie că la nevoie tot el ţine hăţurile. Pe piață s-a vorbit de o ofertă de cumpărare a afacerii Kosarom pentru 200 milioane euro, ofertă făcută în 2008 familiei Apostol dar refuzată. Grupul Kosarom a fost auditat însă recent de o bancă şi evaluat la aproape 150 milioane euro. Iar cum familia Apostol deţine 65% din acţiuni rezultă o avere de aproape 95 milioane euro

3. Ioan Pârău (industrie) – cca 80 milioane euro. Este de departe cel mai discret bogătaș al Iașului deși ar avea multe de povestit celor ce vor să facă afaceri. A construit de la zero un grup de firme - „Totalgaz" – care a ajuns lider naţional în domeniul instalaţiilor şi echipamentelor de gaz, domeniu în plină expansiune. Datele financiare înregistrate la Fisc arată că TotalGaz a obţinut un profituri de aproape 5 milioane de euro anual din 2005 încoace. Pârău nu și-a cumpărat palate, avioane sau super mașini, ci a reinvestit tot profitul în afacerea sa, ridicând la ieșirea din Iași prin Păcurari o fabrică ultramodernă.
TotalGaz este firma ieșeană ce a derulat până acum și cel mai mare proiect cu finanțare europeană - circa 15.000.000 euro.
În ultimii ani firma s-a extins piaţa ex-sovietică, cel mai mare furnizor mondial de gaz metan, și pe cea japoneză (una extrem de selectivă) ceea ce sporeşte şi mai mult valoarea companiei.

4. Constantin Comănescu (materiale reciclabile, construcţii, imobiliare) - cca 70 milioane euro. Este ieşeanul care colectează cei mai mulți bani din țară, cifra de afaceri a grupului său – aproape 100 milioane euro – fiind realizată în proporție de sub 10% la Iași. Consacrat pe piață drept „regele fierului vechi”, patronul grupului Pieta-Combeton a fost extrem de afectat de criza economică – la un moment dat concediase aproape 50% din angajaţii multor firme (are cca 30 de firme în grup) şi admitea că are probleme serioase din cauza creditelelor de peste 20 de milione euro.  Comănescu a depăşit însă acele momente şi face iarăşi angajări în draci, anunţând public proiecte faraonice. Ultimul arată din plin anvergura sa economică – vrea să cumpere, alături de un partener italian, gigantul Fortus într-o tranzacţie estimată doar în prima fază la 100 milioane euro.

5. Dănuţ Prisecariu (hoteluri, imobiliare) - cca 70 milioane euro. Numai hotelul Traian este evaluat pe piață la 15.000.000 euro, iar Prisecariu mai are o sumedenie de hoteluri și clădiri extrem de valoroase. Prisecariu este ieșeanul care a dat cea mai mare lovitură financiară la vedere, vânzând acum șase ani Moldova Mall cu 35 milioane euro, afacere care i-a adus un profit net de aproape 20.000.000. Cu astfel de resurse, el a investit puternic în dezvoltări imobiliare, preponderent pe zona hotelieră, dar şi în mall-uri (deţine Hala Centrală şi are aproape gata un mall la Botoşani în care a investit, din banii lui, peste 15.000.000 euro). Prisecariu ar fi fost, cel mai probabil, mult mai sus dacă nu ar fi fost blocat din 2005 încoace de dosare penale comandate de, spune el,  adversarii săi principali – primarul Gheorghe Nichita şi afaceristul Iulian Dascălu

6. Titel Sinescu (construcţii) - 60 milioane de euro. Firma sa - IASICON - aproape că a fost sufocată în ultimii ani de comenzi extrem de mari de la stat, Sinescu fiind cunoscut pe piaţă pentru abilitatea de a intra în graţiile politicienilor momentului. Relevant este faptul că în plină criză, când toate lumea se plânge că nu are de lucru, IASICON are asigurate contracte de aproape 80 milioane euro doar de la Primărie şi alte instituţii ale statului. Iar cum în construcţii marjele de profit pot trece lejer de 20% realizăm mai uşor ce avere şi-a asigurat Sinescu, cel indicat de multă lume drept „regele constructorilor”. Oficial el se prezintă doar ca „director” în cadrul firmei şi susţine că sunt „prostii” cifrele despre averea sa.

7. Michael Nseir (industrie, imobiliare)- cca 50 milioane euro. "Cel mai bogat arab din Moldova" cum îl recomanda peste tot fostul stăpân al județului din perioada 2000-2004, Ion Solcanu, e foarte scump la vedere, ceea ce nu face decât să întețească și mai mult speculațiile făcute pe seama sa. Face parte dintr-o  familie extrem de bogată, cu active cotate ușor la peste 300 milioane euro, iar el a ținut întotdeauna să arate că face parte din lumea celor ce aruncă ușor banul. Spre exemplu, și-a permis să-și construiască acasă o piscină olimpică, investiție gigantică (ca o comparație, statul român a băgat 5.000.000 de euro într-o piscină similară din zona Tudor Vladimirescu și se chinuie de câțiva ani să o termine dar nu mai găsește resursele necesare). Surse apropiate lui susţin că sirianul îmbogăţit spectaculos de guvernările Năstase (2000-2004) şi Tăriceanu (2004-2008) are o avere mult mai mare decât cea estimată de TopIasi.ro, dar că aceasta (adică aproape 200 milioane euro) ar fi plasată pe alte nume, în special rude, pentru a se pune la adăpost în cazul unor scandaluri de natură penală (a existat la un moment dat acest risc). În plină criză, Michael Neir stă însă bine de tot, fiind unul din cei mai "lichizi" afacerişti de pe piaţă, calitate excepţională în aceste vremuri.

8. Zaharia Schrotter (servicii, industrie, imobiliare) - cca 45 milioane de euro. El insistă că şi soţia sa, celebra creatoare de modă, a pus serios umărul la edificarea averii, dar piaţa îl indică pe "Zobi" pe post de "bancă". Cea mai bună caracterizare i-a făcut-o un alt afacerist, Gabriel Mardarasevici: "În 1999 Zobi a vândut Exclusiv media, firmă de publicitate, iar partea lui a fost de 9.000.000 de dolari. Un om de afaceri de pricepere medie ar fi reuşit în 10 ani să multiplice aceşti bani măcar până la 50.000.000 euro dacă ţinem cont de oportunităţile acestor ani. Iar Zobi e un afacerist nu mediu, ci extrem de abil". Numai că Zobi a avut şi câţiva ani când efectiv şi-a făcut de cap - vânători în Africa, petreceri peste petreceri în cele mai exotice colţuri ale lumii, casă pe Coasta de Azur ş.a. Şi cum o parte din investiţiile sale s-au dus şi spre piaţa imobiliară (moartă acum din cauza crizei), averea familie este de "numai" 45 milioane euro.

9. Iulian Dascălu (imobiliare) - 40 milioane. Cel mai lăudat afacerist ieşean de către presa naţională se află într-o situaţie paradoxală. Are active de sute de milioane de euro – celebrele Iulius Mall-uri din Iaşi, Cluj, Timişoara şi Suceava plus megaproiectul PALAS din coasta Palatului Culturii – deci ar putea ocupat detașat locul 1 în topul celor mai bogați ieșeni. Are însă și un munte de credite (avea la un moment dat 324 milioane de euro doar pentru rețeaua de mall-uri), munte care, după toate criteriile folosite de firmele de audit, depășește valoarea de piață a activelor. De asta duşmanii lui Dascălu nu se sfiesc să spună că averea acestuia „începe de la - 100 milioane şi poate ajunge la – 300 dacă socotiţi şi PALAS-ul”.

Cum e limpede însă nici o bancă nu poate acorda credite atât de mari fără garanţii de cel puţin 150% (e drept ca alta e acum valoarea rețelei Iulius Mall decât la momentul acordării creditelor) și cum nici un angajat al vreunei bănci nu poate administra mai eficient decât Dascălu reţeaua Iulius Mall, rezultă că dracul nu e chiar atât de negru.  Totuşi, toate bunurile firmelor sale sunt gajate la bănci, patronul Iulius muncind pratic doar pentru bănci.

De aceea am trecut la averea lui Dascălu doar valoarea de piaţă a firmei Build Corp. Amintita societate a cea care a atras grosul banilor  rulaţi la PALAS şi la construcţia reţelei Iulius Mall. Mai mult, aceeaşi societate este pe cale să dea o lovitură uriașă – semnarea unui contract de 200 milioane euro pentru construirea Catedralei Neamului (unele surse din piață spun că actul a fost deja semnat).

10. Maricel Popa (industrie) - cca 40 milioane de euro. Văzut de ani buni de multă lume ca îngropat şi sufocat, Maricel Popa se încăpăţânează să supravieţuiască şi să pună pe roate falimentarele fabrici preluate de la stat. Cum-necum, Popa a reuşit să menţină peste 1300 de locuri de muncă, lăudându-se că în ultimii 10 ani a plătit statului impozite şi taxe de peste 70 milioane euro. A reuşit în urmă cu un an să aducă la zero datoriile Tehnoton-ului şi a tuturor celorlalte firme din portofoliul său, cu excepţia notabilă a CF Moldova (firmă preluată în 2006 cu o gaură de 22 milione euro, niciodată astupată).

Acum Tehnoton e numărul 1 pe ţară la producţia de maşini de spălat semiautomate, a intrat în forţă pe segmentul aragazelor de lux şi are comenzi ferme de milioane de euro de la firme uriaşe gen Gaz de France, Delphi, Schneider ş.a. Concomitent pe platforma Tehnoton au apărut noi pui de Delphi, adică firme străine puternice care îşi fac deocamdată un cap de pod în Iaşi apoi se extind spectaculos.

Maricel Popa a fost la un pas de o mare lovitură în urmă cu 4 ani când Delphi a vrut să cumpere fabrica Tehnoton. Ieșeanul nu a acceptat oferta de 25 milioane euro a americanilor pe motiv că „platforma Tehnoton face dublu acum în criză, darămite atunci”. Are însă noi oferte de vânzare pentru câteva active importante, o singură astfel de tranzacţie urmând a-l transforma pe Popa în „bancher”. Până  

11. Viorel Cozma (construcţii, comerţ cu produse petroliere) - cca 35 milioane euro. S-a lansat în afacerile de anvergură făcând comerţ cu produse petroliere, afaceri ce i-au adus şi probleme cu legea. Din 2009 s-a mutat pe construcţii unde, în plină criză economică, a relansat spectaculos firma CONEST. Beneficiind de o relaţie foarte bună cu Primăria, CONEST a prins rapid comenzi la care alţii nici nu visează (spre exemplu, în acest moment, când alte firme de construcţii oferă comisioane fabuloase doar-doar or prinde o lucrare, societatea lui Cozma are semnate doar cu municipalitatea contracte de circa 20.000.000 euro). Mai are însă lucrări grele prin ţară (ex: maternitatea din Oneşti) sau străinătate (un spital şi câteva blocuri de locuinţe în Kurdistan)  

12. Ioan şi Tereza Prisecaru (industrie, imobiliare, contrucţii) - 33 milioane de euro. Mulţi ani familia Prisecaru au fost considerată industriaşul nr. 1 al Iaşului (preluase de la stat 4 fabrici în Iaşi, o platformă la Săvineşti şi una lângă Braşov), dar bula imobiliară a făcut-o să se concentreze mai mult pe speculaţii de acest fel (a încurajat-o la asta şi tranzacţia prin care a vândut pentru 7.000.000 euro terenul pe care s-a construit acum complexul Carrefour - Felicia). Ca atare fabricile au început să şchioapete în timp ce patrimoniul imobiliar i-a crescut impresionant dar ineficient în actuala criză. În plus are în spate credite de peste 10 milioane euro, fapt ce apasă greu pe afacerile familiei.

13. Familia Fitterman (pharma, servicii medicale, închirieri de spaţii) - 30 milioane euro. S-a afirmat ca proprietară de birouri clasa A - blocul Soros, clădirea Amazon, clădirea de birouri de la intrarea în Păcurari şi încă o clădire pe Sărărie. A investit însă puternic în ultimii ani în domeniul medical începând cu o făbricuţă de medicamente - Mark Pharmaceutics, apoi o clinică modernă - Arcadia Medical - iar din 2010 deține primul spital privat din Moldova (o investiţie estimată de Fitterman la 15 milioane euro). Pe piață se zvonește însă de ceva timp că afacerea Arcadia este la vânzare.

14. Ioan Zapodeanu (imobiliare) - cca 30 milioane de euro. El zice că fie şi la preţurile crizei averea sa tot ajunge pe la 200 milioane euro, dar realitatea arată că degeaba are zeci de mii de hectare dacă acestea nu pot fi vândute acum la un preţ convenabil. Are însă proprietăţi care îl impun: 129 hectare în Pipera, zeci de case numai în Iaşi şi câteva oraşe ale Moldovei, 25.000 de hectare în aproape toată ţara (se laudă că doar în 3 judeţe nu are terenuri sau case). Mai are 11.000 de hectare de pădure, singurul teren ce-i poate aduce bani imediat (poate "închiria" către marii poluanţi cantitatea de ozon emisă de arborii săi, prţeul pieţei fiind 500 de euro anual pentru fiecare hectar). Nu are credite dar ar putea avea necazuri cu Fiscul pentru că vinde şi cumpără ca persoană fizică fără a plăti statului TVA-ul achitat de orice firmă. Câteva din tranzacţiile sale imobiliare au intrat în atenţia DNA.

15. Bogdan Cihodaru (imobiliare) - cca 27 milioane de euro. Deşi deţine aproape 76 de ha în cel mai râvnit cartier al Iaşului - Copou - şi este pe cale de a obţine în perioada următoare aproape 400 de ha pe dealurile din zona Copou-Şorogari, Cihodaru nu stă atât de bine pe cât ar părea. Pe piață se știe că e în căutare disperată de bani mulți (o firmă a sa a obținut aprobarea UE pentru un proiect la care finanțarea europeană nerambursabilă este de aproape 10.000.000 euro, condiționată însă de o cofinanțare similară din partea lui Cihodaru), iar acești bani nu sunt de găsit. Trăiește însă pe picior mare grație chiriilor de aproape 50.000 de euro lunar încasate de pe urma mai multor multe clădiri amplasate în centrul Iaşului. Are o televiziune și un ziar, ambele cu audiențe minuscule.

16. Relu Fenechiu (construcţii, imobiliare, comerţ, consultanţă pe fonduri europene) - 25 milioane de euro. Multe surse l-au evaluat la peste 50 milioane euro dar "la vedere" nu are atât. În 2005 un an recunoştea la Realitatea TV că are pe numele său o avere de minim 3.000.000 euro, iar acum admite că „25 de milioane este o evaluare corectă”. Evident, a crescut spectaculos în perioada guvernării PNL, iar când partidul său a trecut în opoziţie şi au lipsit comenzile cu dedicaţie pentru firmele sale s-a reinventat pe domeniul consultanţei pe fonduri europene. Firma lui Fenechiu din acest segment de piaţă a obţinut în ultimii doi ani câteva succese răsunătoare (proiect de 20 milioane euro pentru un centru sportiv în Copou, 10.000.000 euro un centru spa la PALAS plus alte contracte consistente).

17. Cezar Caluschi (intermedieri, consultanţă) - cca 25 milioane de euro. Fost ziarist, Caluschi a dat tunuri imobiliare spectaculoase în perioada 2000-2008, fiind unul dintre apropiaţii lui Ion Solcanu şi al actualului primar, Gheorghe Nichita (este practic creatorul politicianului Nichita). Pe piaţă se ştie că „Cezărică” are peste 100 de terenuri în oraşul Iaşi şi în împrejurimi, plus multe spaţii comerciale foarte bine amplasate în oraş, mai toate trecute însă pe alte nume. În ultima vreme s-a specializat pe preluarea de acţiuni la firme care ulterior primesc brusc lucrări spectaculoase, la care înainte nici nu visau. Are şi rezerve financiare consistente având conturi în străinătate în euro şi ruble convertibile. Una din ultimele afaceri marca Cezar Caluschi este PR-ul pentru proiectul Roşia Montană.

18. Bogdan Piţigoi (auto, confecţii, imobiliare) - cca 25 milioane de euro. Activează în domeniile cel mai puternic atinse de criză (auto şi imobiliarele au căzut fiecare cu 80% faţă de 2008, iar confecţiile au avut şi ele un recul de 50%), dar cu toate acestea Piţigoi a rămas în picioare. Ba chiar a reuşit să sfideze criza inaugurând acum un an un centrul de afaceri ultramodern care a înghiţit 8.000.000 de euro (jumătate din sumă a venit de la UE). Lucrând ca de obicei împotriva curentului, Piţigoi a rămas cel mai mare dealer local auto (reprezintă peste 10 mărci auto) şi continuă să se extindă pe acest domeniu considerat de bănci „nefinanţabil”, are o fabrică de textile la Roman şi 15 magazine ţintind extinderea la nivel naţional şi începerea exporturilor, iar pe plan imobiliar plănuieşte investiţii de milioane de euro în noi show-room-uri şi alte clădiri.
Are marea calitate de a fi prieten şi asociat cu Ion Ţiriac.

19. Toader Burţilă (servicii comunicare) - cca 24 milioane euro. Burţilă a dat lovitura acum doi ani, când a vândut perntru 16.000.000 euro (spun sursele noastre) reţele de televiziune din Iaşi, Paşcani, Rădăuţi şi Galaţi. În urmă cu câţiva ani vânduse o altă bucată de reţea de televiziune prin cablu pentru circa 8.000.00 euro. Cu toţi aceşti bani Burţilă pare să se fi orientat spre investiţii în energie, el fiind implicat într-un parc eolian estimat de apropiaţii săi la peste 60 milioane euro.  

20. Gheorghe Cheşcu (comerţ, construcţii, închirieri) - cca 20 milioane de euro. Este stăpânul neoficial al cartierului Tătăraşi. Principalul său activ generator de bani în astfel de vremuri este "mall"-ul închiriat către E.ON, afacere ce-i aduce anual cca 1,6 milioane euro. Mai are un lanţ de magazine prin care a monopolizat comerţul de anvergură din zonă şi o firmă de construcţii. E un personaj extrem de discret, fiind practic necunoscut de populaţie. O singură dată a acceptat să fie erou de presă, prilej cu care a anunţat că are o vilă somptuoasă în Galata, casă estimată la minim 2.000.000 de euro. Alături de Neculai Apostol şi Ioan Pârău, este extrem de puţin vulnerabil la presiunile politice.

21. Doru Tompea (educaţie) – 18 milioane euro. Este patronul neoficial al celei mai mari universităţi private din Moldova. Universitatea Petre Andrei are un patrimoniu imobiliar estimat la peste 18.000.000 euro (sediul central, câteva spaţii în zonbe foarte bune ale Iaşului plus clădiri poziţionate foarte bine în alte oraşe importante din Moldova). În plus UPA este o afacere ce generează anual venituri de minim 4.000.000 euro. Tompea are însă de rambursat un credit de 3.000.000 euro ce-l apasă teribil în vreme de criză, credit luat acum doi ani pentru a cumpăra un cămin (investiţie fără de care UPA risca declasificarea academică).

22. Gabriel Surdu (construcţii, imobiliare) - 17 milioane de euro. Indicat multă vreme de mediul de afaceri local drept "omul ruşilor", Surdu a renunţat din 2008 la asociatul moldovean cu iz de KGB. Are însă în continuare asociaţi din Israel sau SUA, parteneri cu potenţial investiţional masiv. Surdu are două clădiri de birouri în Iaşi, un proiect de 80 de vile în Bucium (deocamdată a ridicat 14), firmă de contrucţii, staţie de betoane, un procent mic dintr-un incinerator scos la vânzare recent pentru 8.000.000 euro, cabinet stomatologic, firmă de consultanţă ş.a. Are şi o sumedenie de bani blocaţi în afacerea PALAS.

23. Adrian Butucă (tipărituri, mobilă) - cca 15 milioane de euro. Averea certă este cea dată de pachetul majoritar deţinut la editura şi tipografia Polirom (doar stocul de carte din librării este de 10 milioane euro). Butucă s-a şi lăudat că a avut o ofertă de 25 milioane euro pentru Polirom, dar asta era înainte de criza economică. Ar mai avea de recuperat 10 milioane de euro în nume personal de la Moldomobila, dar cum fabrica e hărţuită de creditori (sunt de recuperat alte datorii de peste 10.000.000 euro) iar terenul de acolo este nevandabil în actualele condiţii de piaţă Butucă acum va mai aşepta până îşi va vedea banii de acolo. Lămurit cu Moldomobila, Butucă s-a mutat de-un an la Viena şi de acolo încearcă lovituri de anvergură pe piaţa ex-sovietică şi cea asiatică.

24. Gabriel Mardarasevici (servicii, imobiliare)- cca 14 milioane de euro. Mulţi spun că nu ar avea aceşti bani pentru că a blocat în imobiliare mare parte din cele 7 milioane de dolari încasate în 2006 la vânzarea firmei RADIX. Numai că Mardarasevici a pus la cale alte afaceri în IT, domeniu în care a reuşit deja câteva lovituri frumoase (a ratat totuşi o lovitură de 20.000.000 euro în Turcia, contract despre care spune că ar putea fi totuşi semnat mai târziu).  Câştigă consistent din chirii, având venituri lunare nete de minim 50.000 euro, ceea ce-i permite să trăiască pe picior mare (casă gigantică, parc auto impresionant). Este unul însă şi din afaceriştii locali generoşi, care sponsorizeză în mod frecvent acţiuni ale artiştilor sau diverse acţiuni de caritate. Primarul Nichita i-a botezat unul din copii.

25. Lucian Grecu (hotel) - 13 milioane de euro. Cunoscut pe piaţă ca un apropiat al fostului şef SRI Radu Timofte, Grecu a modernizat hotelul Unirea şi are o hală în zona fabricii Nicolina. Şi-a lichidat afacerile pe care le avea înainte în zona Roman-ului. Este un sponsor de bază al primarului Gheorghe Nichita primind de la acesta OK-ul de a defrişa un parc ultracentral pentru a amenaja o parcare la Hotel Unirea.

26. Fraţii Panaite (vin, auto, drumuri, servicii) - cca 12 milioane de euro. Sunt proprietarii combinatului Bucium, a dealerului auto Seat - Moldotrans Auto - au firmă de construcţii şi reparaţii drumuri plus alte servicii. Sunt retraşi, doar Iulian Panaite fiind cât de cât cunoscut pe piaţă. evitând expunerea mediatică. În lumea afacerilor se ştie însă că au putere financiară şi că au gravitat în jurul fostului şef al PSD Iaşi, Ioan Solcanu.

27. Viorel Blăjuţ (servicii, sănătate) – 12 milioane euro. Afacerile principale – Iasisting şi spitalul SF. Sava - sunt mai cunoscute decât el. Blăjuț deține monopolul pe Moldova pe serviciile legate de protecția și prevenirea incendiilor, iar mai nou a devenit numărul 1 pe țară și în privința serviciilor medicale private paliative (îngrijirea bolnavilor aflați în fazele terminale ale bolilor grave).  Blăjuț e dat de mediul de afaceri ca fiind asociat la spitalul privat cu șeful Casei Județene de Sănătate, speculație negată categoric de împricinați.

28. Doina Cepalis (industrie) – 12 milioane euro. Este o femeie de afaceri extrem de discretă, care a făcut minuni la Paşcani cu vechea fabrică de perdele. Cepalis a cumpărat „ca la alimentară” mastodontul comunist, s-a chinuit şase ani să-l salveze, a dat faliment, dar din 2007 s-a reinventat. A înfiinţat în acelaşi loc firma Te Rox Prod prin intermediul căreia produce acum centuri de siguranţă. Afacerea e atât de bună încât mari firme precum Ferarri au semnat contracte cu ea, ceea ce i-a adus o cifră de afaceri de 22 milioane euro în 2011. Cepalis a anunţat că va investi 7,2 milioane euro într-o nouă fabrică unde va produce scaune pentru copii.

29. Liviu Horobeţ (transpot, comerţ) - cca 11 milioane de euro. Este om de afaceri necunoscut marelui public, dar foarte influent în anumite cercuri de afaceri. S-a specializat în transportul internaţional de mărfuri. Are o flotilă impresionantă de TIR-uri, afacerea aducându-i în ultimii ani o avere frumuşică. A arătat la un moment dat simpatii liberale, dar după un conflict violent cu Mihail Vlasov şi-a văzut doar de afaceri.

30. Ahmed Al Deiri (comerţ, intermedieri) - 11 milioane de euro. Este cunoscut ca patron al complexului Siraj, dar are şi alte afaceri foarte bănoase (el a fost reprezentantul celor ce au construit Praktiker-ul din Tudor Vladimirescu şi l-au vândut apoi cu 14 milioane euro). Al Deiri a fost întotdeauna în preajma unor politicieni influenţi, ultimii săi protectori fiind Varujan Vosganian şi Gheorghe Nichita. Cu toate acestea arabul a intrat recent în vizorul DNA pentru o presupusă deturnare de fonduri europene.

31. Gheorghe Ionescu (hotel) - cca 10 milioane de euro. Principala sa bogăţie este complexul World Trade Center, ce conţine un hotel de 55 de metri inaltime si spatii pentru birouri (nu deţine şi terenul de sub ele, proprietate a Primăriei). Hotelul Europa are 70 de camere clasificate la 4 stele. ceea ce înseamnă 6 milioane de euro la valorile de acum ale pieţei. WTC mai dispune de o parcare subterana, sala de fitness si masaj. De asemenea, hotelul detine un restaurant cu 52 de locuri, bar si o braserie cu 66 de locuri. Se laudă că a avut în 2009 o ofertă de 20 milioan euro pentru tot dar ar fi refuzat-o. În realitate, afacerea WTC Iaşi merge slab, hotelul şi sălile de conferinţe fiind mai tot timpul goale.

32. Constantin Orhei (construcţii) - 9 milioane euro. Fostul guru de la CONEST s-a ales la despărţirea de firmă cu o sumă consistentă şi câteva active preţioase. Din 2009 a pierdut controlul amintitei firme a dispărut din peisajul public.

33. Fraţii Holicov (agricultură, imobiliare) - 9 milioane de euro. Reprezintă o familie de agricultori, care s-a îmbogăţit în perioda în care prefect al judeţului era colhoznicul Corneliu Rusu Banu. Atunci au preluat mai multe IAS-uri, iar acum au ajuns să deţină mii de hectare. Cea mai importantă proprietate o reprezintă cea de vis-a-vis de Antibiotice, acolo unde au 8 hectare, excelent poziţionate. Unul dintre fraţi este primar din partea PNL în comuna Sineşti.

34. Vasile Lungu (agricultură) - 9 milioane euro. Este probabil cel mai avangardist fermier al judeţului, fiind primul care a cumpărat tractoare de peste 100.000 euro bucata şi care a exportat masiv produse în UE (are contract pentru diverse soiuri de cartof către Olanda). Administrează cca 3000 de hectare în zona Trifeşti, primind anual de la stat subvenţii de 350.000 de euro. Este soţul notarei Lungu.

35. Marian Berdan (industrie) – 8 milioane euro. A creat din nimic firma Electra ce deține de ani buni monopolul pe piața interfoanelor. A dezvoltat prin resurse proprii un centru de cercetare ale căror realizări l-au adus în atenţia unor mari firme din Occident. A semnat deja parteneriate strategice iar unei asemenea firme i-a şi vândut o parte din acţiuni.  

36. Dumitru Pantazi (agricultură) - 8 milioane euro. Este marele latifundiar al Paşcaniului cu 2600 de hectare. Are ferme moderne iar 90% din producţia de lapte se duce la Danone. Are zeci de tractoare, combine şi alte utilaje agricole, cele mai multe achitate deja. Fost viceprimar al Paşcaniului în epoca Răţoi, a avut atâta putere încât a putut împiedica profilarea defunctei fabrici de zahăr din Paşcani pe trestie de zahăr (inenţia a patronilor evrei de atunci), deoarce el cultiva zeci de hectare cu sfeclă.

37. Constantin Benţa (hotel, comerţ, servicii) - 7 milioane euro. Perla sa este hotelul Select, dar datoriile la bănci şi situaţia din piaţă l-au făcut să încerce vânzarea acestui activ. Mai are o firmă specializată pe mecanică auto, o sală de jocuri plus o puzderie de terenuri în jurul Iaşului. A cochetat la un moment ndat cu PNL-ul dar s-a retras din politică, fiind însă amic bun al primarului PSD-ist al Iaşului

38. Paul Diaconu (imobiliare) – 7 milioane euro.  Este soţul cunoscutului primprocuror de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel, Iulia Diaconu. A cumpărat zeci de hectare prin jurul Iaşului, fiind un bun partener pentru consacratul Bogdan Cihodaru. Primăria le-a avizat de mai bine de cinci ani celor doi construirea a câteva zeci de blocuri pe şesul Bahluiului, dar nu au ridicat nici măcar un etaj, semn că au vrut doar să facă speculă, nu dezvoltări imobiliare.  Are acum probleme serioase în instanţă unde i se cere restituirea a aproape 5.000.000 euro.

Alţi pretendenţi la top

Constantin Avram – principala sa firmă – DAS – a avut numai în ultimii doi ani afaceri de 25 milioane euro la CET plus alte comenzi venite dinspre Primărie, deci teoretic Avram ar fi depășit lejer pragul de 7.000.000 euro. Mai multe surse din piață au susținut însă că Avram nu mai deține decât o treime din acțiunile DAS, restul fiind controlate de politicieni și consilieri ai acestora care asigură comenzile mari pentru firmă.

Constantin Pricop – este o bizarerie economică. Firma sa - Eurconstruct – a primit munți de bani de la Primărie până în 2009, dar în loc să fie printre cele mai tari firme locale societatea a intrat în insolvență. Neoficial se spune că de aici s-au scurs multe, foarte multe milioane de euro spre politicieni și așa a ajuns firma în pragul falimentului

Cătălin Mihalache – deține firma Rom Trading Company ce crește și comercializează pui. Deşi trăieşte pe picioar mare – casă cât un palat, maşini luxoase, vacanţe de vis, afacerea nu a crescut suficient de mult încât să-l salte peste pragul de 7.000.000 euro stabilit de noi

Solcanu Jr – s-a tot jucat de-a acționarul majoritar la firma de IT Red Point, iar apoi s-a orientat spre afaceri în turism și consultanță. Grație lui Bogdan Solcanu dar și lui Dan Stratan, Red Point a prins o comandă de 10.000.000 de dolari de la Ministerul Economiei de la Chișinău, afacere care spune multe despre legăturile odorului fostului stăpân al Iașului până în 2004

Andrei Panaitescu – proprietarul oficial al hotelului RAMADA, activ evaluat de bancă la 6,8 milioane euro dar grevat de un credit de aproape 4.000.000. NU deține alte afaceri de anvergură.

Costel Rădeanu – important proprietar de terenuri, a vândut acum trei ani o clădire din coasta PALAS-ului către BRD pentru 2,4 milioane euro, dar cu aceşti bani a acoperit un credit mai vechi şi a finalizat hotelul şi restaurantul din pădurea Breazu. Are un proiect spectaculos în Nicolina (centru comercial de 15 etaje, un hotel şi bloc de locuinţe).

Cătălin Crișu - băiatul fostului ofițer de la Poliția Economică este un discret speculator imobiliar. Face afaceri serioase cu alți tartori în domeniu – Bogdan Cihodaru și Costel Rădeanu, dar activele sale nu ajung la 7.000.000 de euro.  

Viorel Roman - primul mare milionar al Iaşului a căzut spectaculos după ce patriarhul Daniel şi-a luat mâna de pe el. Acum banca îi execută active de 15.000.000 de euro în contul  unor credite nereturnate. Deţine însă şi alte active preţioase care îl duc aproape de pragul de 7.000.000 euro stabilit de noi

Neculai Vițelaru – fostul patron al IMA a vândut terenuri şi clădiri de circa 5.000.000 euro înainte de 2008 dar în afară de speculaţii imobiliare nu s-a afirmat prin nimic deşi pozezaă insistent în reprezentatn al mediuluid e afaceri, în special al IMM-urilor

Giani Canschi – fostul patron al pastelor Giani s-a reprofilat de câțiva ani pe construcții și imobiliare. Deține fonduri de vânătoare de mare valoare, iar firmele sale de conbstrucții au prins, pe mâna PDL-ului, o sumedenie de lucrări de canalizare prin județele Moldovei.  

Ioan Drăniceru – fost ofițer KGB, e cunoscut foarte puțin în mediul local deși a construit în Dancu o locuință impunătoare cu ziduri de doi metri și o pensiune selectă, pe un domeniu de cinci hectare, unde au acces doar VIP-urile. Despre Drăniceru am aflat că a intermediat de câteva ori achiziția de cărbune ex-sovietic la CET  și că ar avea o firmă ce construiește blocuri în Rusia.

Niculae Niculescu – s-a îmbogăţit în perioada cât a condus Universitatea Petre Andrei de unde „a furat cu vagonul” după cum îl acuză actualul şef al UPA. Niculescu are la vedere o vilă împresionantă în Copou, terasa Corso, firma Transmixt şi alte câteva mici afaceri.

Cristian Maftei - constructorul favorit al CJ-ului în perioada 2000-2008, are acum principala firmă în insolvenţă. E un mister cum de a putut îngropa firma Quantum în condiţiile în care aceasta a generat venituri uriaşe de pe urma amenajării drumurilor județene. Este finul de cununie al copreședintelui național al USL, Crin Antonescu

Traian Dobre – proprietar peste baza COMAT (fosta BJATM), are distrubuția mărcii BMW pe Moldova, plus afaceri în construcții. Căderea pieței imobiliare, cea a construcțiilor și cea auto l-au împiedicat pe Dobre să intre în topul celor mai bogați ieșeni.    

Mihai Pascal - este dealer al mărcilor grupului Fiat în mai multe judeţe iar din 2007 în ultimii ani a intrat în forţă şi în domeniul contrucţiilor. Afacerile sale au fost atinse însă grav de criză, având probleme mari cu rambursareaq creditelor contractate până în 2008 pentru dezvoltare. E o persoană extrem de discretă, mare iubitoare de artă, alocând sume consistente pentru susţinerea diverşilor artişti (organizează tabere de profil prin judeţ)

Florin Constantinescu – senatorul PSD de Paşcani are ca principală realizare firma ACK din Pașcani, unitate construită de la zero după 1990 și unde a oferit locuri de muncă pentru circa 200 de persoane. Mai are câteva mici business-uri dar singurul notabil este un proiect eolian de lângă Pașcani, proiect evaluat la 60 milioane euro, unde însă rolul său este secundar.

familia Bădărău - Fostul prim-procuror Constantin Bădărău şi soţia sa, celebra notăriţă Stela Bădărău, au câştigat la vedere sume foarte mari, dar şi mai mulţi bani au venit din alte operaţiuni. Au de zece ani o vilă ca-n poveşti pe Bucium, plus o sumedenie de proprietăţi imobiliare amplasate în Iaşi sau în jurul oraşului, proprietăţi ce aduc chirii de zeci de mii de euro lunar.

Mari afacerişti ce au avut sau au tangențial legături cu Iaşul

Elan Schwartzenberg – presa centrală îl dă cu o avere de circa 100 milioane euro.

E fost prieten apropiat al lui Zaharia Schrotter, alături de care a început afacerile la Iași. Amândoi au emigrat apoi la București unde au dat în 1999 o mare lovitură - vânzarea firmei de publicitate Exclusiv pentru 18.000.000 dolari. Peste 5 ani Schrotter s-a reîntors în Iași dar Schwartzenberg a rămas la București. DE acolo s-a extins spre retail și imobiliare, încercând la un moment dat să se implice și în tunul PALAS. A devenit celebru după ce a preluat postul tv Realitatea. De scurt timp începe iar să dea târcoale Iașului, preluînd o cunoscută firmă de protecție și pază (IGS).

Mihai Miron -  omul care a construit prima fabrică românească de medicamente după 1989 și a vândut-o unui gigant internațional (Europharm vândută către GlaxoSMithKleine), tranzacție ce i-a adus aproape 100 milioane euro. Miron a plecat în afaceri de la Iași dar acum a uitat complet de această zonă. Și-a făcut, mai nou, o fermă bio în njudețul Alba, loc unde stă preponderent atunci când este în țară.

Ștefan Vuza – proprietarul Iasitex are sediul central al afacerilor la Cluj. La origine e moldovean dar acum vine la Iași doar întâmplător. S-a consacrat ca mare industriaș după rețeta folosită de Maricel Popa (a preluat de la stat la prțeuri mici fabrici falimentare și a încercat să le resusciteze) . Presa centrală îl dă cu o avere de peste 250 milioane euro. 

• < Prev