SC Agricost SRL Iaşi va fi cumpărată în perioada următoare de Alexanddru Bittner pentru aproape 300.000.000 de euro - anunţă mai multe surse din piaţă. Agricost este deţinută în prezent de extrem de discretul Constantin Duluţe iar principalul activ al firmei îl reprezintă 56.000 de ha din Insula Mare a Brăilei, cel mai bun teren agricol din România. În afacere vor intra şi investiţiile uriaşe făcute până acum în Insula Mare a Brăilei - parc de sute de tractoare de până la 300.000 euro bucata, combine a 200.000 euro bucata precum și alte utilaje agricole extrem de scumpe. Firma mai deține o instalație de irigații unicat în Europa, e vorba de sistemul de țevi și pompe ce udă Insula Mare a Brăilei, sistem de irigații evaluat de specialiști la peste 30.000.000 euro.

Adrian Năstase e în spate?

Cumpărătorul oficial al celei mai mari ferme din Europa este celebrul Alexandru Bittner, om de afaceri cunoscut ca un apropiat al fostului premier Adrian Năstase. Bittner apare cu o avere de "doar" câteva milioane euro în topurile făcute de Forbes România sau Capital dar cunoscătorii din piaţă susţin că de fapt împricinatul este miliardar în dolari. Cât din această avere este a lui şi cât a altora doar el ştie. Oricum, în mediile economice şi politice s-a vorbit extrem de intens că Bittner ar fi depozitarul averii lui Addrian Năstase, aşa că nu e nici o surpriză vehicularea numelui fostului premier ca adevărat viitor proprietar al Insulei Mari a Brăilei.

Ce afacere are acum Duluţe pe mână

Misteriosul Constantin Duluţe a încasat în 2015 circa 70 de milioane de euro pe firma Agricost Iaşi. Firma a produs doar în Insula Mare a Brăilei circa 300.000 de tone de cereale în 2015 dar a înregistrat un profit de "doar" 8.000.000 euro. Spunem "doar" pentru că în 2014 aceeaşi firmă obţinuse un profit de 12,7 milioane de euro. "Anul 2015 nu a fost un an prea bun pentru fermierii români. Mulţi au probleme financiare din cauza preţurilor reduse. Anul trecut preţul la cereale a fost mic, iar acest lucru s-a suprapus peste un an agricol slab. Costurile de producţie au fost, în medie, cu 15% mai mari comparativ cu 2014, dar preţurile (de vânzare n.red) au fost mai mici", a explicat Duluţe pentru economica.net.

Duluţe mai deține zeci de ferme în Neamț, Vaslui și Iași, plus zeci de mii de hectare de teren arabil în toată țara.

Campion naţional absolut la încasat subvenţii

Potrivit informațiilor furnizate de APIA, SC Agricost SRL a fost de departe campionul naţional absolut la încasat subvenţii. Spre exemplu în 2013 a primit subvenţii în valoare de 9,7 milioane de euro de 2,5 ori mai mult decât locul 2 - Comcereal Vaslui a încasat circa 4 milioane de euro. Adrian Porumboiu a obţinut însă subvenţii şi prin firma Agrocomplex Bârlad, poziţionată pe locul al şaselea în clasamentul întocmit de APIA.

Agricost Iaşi a fost o enigmă mulţi ani

Prima dată când am aflat de averea fabuloasă a ieşeanului Duluţe era în 2012. Atunci am cerut detalii de la adevăraţii "jupâni" ai pieţei locale din acest domeniu. Dar nimeni nu a părut să ştie nimic, ceea ce a ridicat şi mai multe semne de întrebare

"Agricost? Nu-mi spune nimic. Ce-i asta? O asociaţie?", a spus Lucian Apostol, preşedintele celui mai mare grup din industria alimentară din Iaşi, grupul Kosarom. "Nu ştiu cine-i Agricost şi pe cine are în spate?", a declarat şeful centrului regional APIA din 2012, Liviu Bulgaru. Un alt specialist în agricultura regională, deputatul Vasile Mocanu, a ridicat şi el din umeri. "Habar n-am. Agricost? Poate Agricola? Nu e Agricola (mare firmă din Bacău .n.n.)? Nu ştiu"

Acţionarii din scriptele oficiale

Potrivit Registrului Comerţului, proprietarii SC Agricost Iaşi sunt Constantin Duluţe şi olandezul Lijckle Kuipers. Ei sunt deci, pe hârtie, "mogulii" agriculturii româneşti. Numai că realitatea e alta. Duluţe a fost multă vreme omul scos la înaintare de Culiţă Tărâţă, adevăratul guru al agriculturii. Tărâţă a murit însă în 2014 aşa că Duluţe a rămas la butoane.

Olandezul Kuipers apare ca acţionar şi la Primo Cezar Braşov, ferma care deţine cel mai mare număr de bovine din România - 3.000.

Cine-i Duluțe

Născut la Cotnari, Duluțe s-a stabilit la Bârlad. Între 1984 și 1996 a fost director la SC "Agrocomplex" Bârlad, iar între 1996 și 1999 a fost directorul Direcției Agricole "Vaslui". A revenit apoi la Agrocomplex, de unde a fost fugărit de Porumboiu. În anul 2000 Duluţe s-a angajat ca "specialist şi consilier personal" al lui Gheorghe Strungariu, președintele SC Cerealcom SA Vaslui. În mai puţin de un an, Dulute a devenit omul de bază al elveţienilor ce finanţau de fapt Cerealcom, mai exact Salco Grain AG. A fost nevoie de încă un an ca Cerealcom să intre în faliment iar Duluţe să preia, pe SC Salco Imobiliar SRL, tot business-ul lui Strungariu. Adică 1.000 de hectare teren arabil şi tot parcul de utilaje.

Lovituri ca-n Dallas

Cu banii de la afacerea Cerealcom Vaslui, Duluţe a trecut la afaceri de anvergură. La sfârşitul anului 2001 înfiinţează SC "Agricost" SRL în Iaşi. Peste doar câteva luni Duluţe apare din senin ca proprietar peste Ulvas Vaslui, cu 82,4% din acţiuni. Dar adevărata lovitură urma să vină.

Peste un an şi jumătate, adică în februarie 2004, Duluțe reușește să cumpere cea mai mare parte a activelor Insulei Mari a Brailei (IMB). Pentru 40 de ferme, terenurile de sub ele, numeroasele utilaje și masini din dotare, sediul central și singura trecere cu bacul peste Dunăre înspre IMB. În piaţă activele erau cotate, atunci, la peste 20.000.000 euro, dar statul român le-a dat pe doi lei.

Proprietar 8 ani fără a intra în posesie

În 2005 Duluțe dă în judecată Agenţia Domeniilor Statului și câștigă dreptul de a concesiona el IMB. Adică 57.000 de hectare extrem de fertil. În mod bizar, titularul de până atunci - firma TCE 3 Brazi a rechinului Culiță Tărâță - nu se jeluiește că pierde atâta avere, dar rămâne să o administreze. Firma ieșeană nu se chinuie să preia ceea teoretic obținuse în instanță, așa 8 ani a avut pe hârtie o avere uriașă dar n-a făcut nimic pentru a o primi în fapt. Abia în 2010, ADS a aprobat punerea in aplicare a sentinţei din 2005 a Tribunalului Braila. A notificat Agricost SRL să vină pentru semnarea contractului de concesiune prin atribuire directă, dar iarăşi Agricost a înţepenit suspect.

Cauza? Agricost exploata terenul cum voia, dar neavând contract ferm de concesiune nu plătea redevenţă decât dacă voia.

Duluțe a fost omul de paie al lui Tărâță

Istoria afacerilor lui Culiță Tărâță arată că Agricost Iași a fost permanent umbrelă pentru decedatul șef al CJ Neamţ. Iar cum în ultimii ani Tărâță avusese mari probleme juridice cu Agenția Domeniilor Statului riscând să piardă tot ce a acumulat la Insula Mare a Brăilei, s-a căutat o soluție. Iar aceasta a fost transferarea celor mai importante active pe numele cuiva de încredere. Adică Duluțe, personaj care până atunci i-a fost un fidel locotenent. Presa specializată pe domeniul agricol remarca chiar că la mai multe evenimente publice Constantin Duluţe apărea alături de Culiţă Tărâţă părând să fie umbra acestuia.

"Culiţă Tărâţă nu este în spatele meu"

Prevalându-se de faptul că a preluat activele IMB la o licitaţie unde a fost singurul ofertant, Duluţe a susţinut că l-a deranjat pe Tărâţă şi că şi l-a făcut duşman pe acesta: "Probabil domnul Culita Tarita este suparat, necrezind ca se va prezenta cineva la licitatie in stare sa achite aceasta suma. Am avut relatii de afaceri de mica anvergura pina in prezent cu firmele sale. Nu se poate spune ca s-ar afla in spatele meu. Daca ar fi fost asa, fiind licitatie olandeza, se prezenta la licitatie si ar fi scazut pretul. Asa, am fost singur si am fost nevoit sa achit pretul de pornire", a spus la un moment dat Constantin Duluţe.

L-a cununat pe băiatul lui Tărâţă

Deşi s-a dat dincolo de gardul lui Tărâţă, Constantin Duluţe l-a cununat pe băiatul cel mare al acestuia. În septembrie 2006 George Tărâţă s-a căsătorit cu Adina, o tânără din Roman, după o nuntă tipic moldoveneasca, respectând toate obiceiurile locului - de la bărbieritul mirelui de către naş până la împodobitul miresei, şi de la vornicei călare care au condus trăsurile în care au defilat mirii, socrii și nașii până la aruncatul de către mireasă cu bucăți de cozonac în cele patru zări. Cine era nașul? Taman Duluțe.

Duluţe a ajuns şi la DNA după un tun de 40.000.000 euro

Patronul SC „Agricost” Iaşi a fost anchetat de DNA în decembrie 2005 fiind acuzat că a dat un tun imobiliar de peste 40 de milioane de euro. Lovitura a fost dată în 2001, când Duluţe era, oficial, un simplu angajat al lui Gheorghe Strungariu, patronul Cerealcom Vaslui. Ca să fie şi mai stranie afacerea, simplul salariat Duluţe a trecut-o în hârtiile de vânzare-cumpărare pe mătuşa sa, Anica Nacu, o bătrână ce avea atunci 80 de ani. Cu echivalentul a 2 Dacii 1310 fosta croitoreasă a cumpărat, evident că de la o firmă de stat, 94 hectare de teren la ieşirea din Bârlad pe DN 24 Bucureşti-Iaşi, teren care, la momentul anchetei DNA, valora 40 de milioane de euro. Pe lângă acel teren, pensionara necăjită a devenit proprietară şi peste numeroase gospodării-anexă, magazii, mori, sedii de birouri, cantine şi dormitoare.

Deşi era evidentă de pe Lună ţeapa, reprezentanţii firmei vânzătoare au acceptat ca plăţile subevaluate să se facă în trei rate egale.

În "buna" tradiţie a anchetelor din acei ani, dosarul a fost în cele din urmă îngropat.

Duluţe se vrea acum concurent al COTNARI-ului

De câţiva ani misteriosul mogul agricol cu rădăcini în Iaşi are la Avereşti (Vaslui) un adevărat combinat viticol - 570 de hectare de vie ce produc 1.000.000 l anual

"A fost ca o nostalgie intrarea mea în afacerea de la Avereşti. Am înfiinţat 100 de hectare de vie dupa revoluţie. În 2005, am cumpărat societatea din Avereşti, care era în pragul falimentului. După ce am cumpărat terenul, în 2010, am început investiţiile", a povestit Duluţe într-unul din rarele sale interviuri - evident că unul de imagine.

Spicuim mai jos din acest interviu:

- «Motivul investiţiei ar fi unul sentimental: "Am crescut în via de la Cotnari. Tata avea vie, livadă şi pământ arabil".

- Duluţe a pretins că în afacerea concurentă COTNARI-ului nu urmăreşte lovituri fabuloase, strategie exact opusă celei adoptate până atunci: "Viticultura este partea de sus a agriculturii. O pot practica numai oamenii cu pasiune. Vin nu poate face oricine. Cine investeste cu gandul ca va castiga maine, sa renunte. Aici trebuie sa investesti pe termen lung, sa ai rabdare si sa-ti placa. Mai ales, sa ai nervii tari. De cinci ani investesc în vie si nu am luat niciun leu de-acolo. Mai astept alti patru-cinci ani, pana va veni profitul. Investitia într-un hectar de vie este de minim 25.000 de euro", declara Dulute.

- "Cea mai bună materie primă pentru vinuri spumante din România este la Avereşti"

- Pentru pregătirea terenului de la Avereşti, Duluţe pretinde că a adus un italian din Toscana. "În primul an, a venit un francez la plantat. El era surprins că eu am stat acolo şi umblam prin noroi, credea că trec doar cu maşina pe drum şi plec acasă. Am plantat-o cu laser si cu GPS. Colaborez cu o firmă care a lucrat în Italia şi merge foarte bine", s-a lăudat Duluţe.

- Tot acolo susţine că a plantat 50% soiuri autohtone şi 50% soiuri straine. Via preluată de el avea soiuri româneşti şi un Aligoté. Soiurile autohtone sunt Busuioacă de Bohotin şi Zghihară de Huşi, Feteasca Albă, Feteasca Regală, Fetească Neagră. S-a orientat şi spre soiurile internaţionale Tramini, Sauvignon Blanc, Ottonel, un Riesling de Rin adus din Germania, care se potriveşte foarte bine la condiţiile de aciditate de la Avereşti, Merlot, Cabernet... A pus şi 10 ha de Chardonnay pentru că următorul pas este să facă vin spumant.

- "Cea mai bună materie primă pentru vinuri spumante din România este la Avereşti. Este cea mai bună aciditate din ţară, la o altitudine de 380 de metri faţă de nivelul mării, cu un climat adecvat, cu nopţi răcoroase şi zile cu insolaţie. Aciditatea este foarte proaspătă şi aromele se menţin excelent".

Busuioaca de Bohotin adevarata...

"La Husi, se combina pe vremuri vinul rosu cu vin alb si iesea Busuioaca de Bohotin! Noi am avut tehnologie frantuzeasca si facem vinuri foarte curate. Cand am iesit noi cu Busuioaca de Bohotin, oamenii spuneau ca e falsa, ca e prea decolorata. Nu stiau cum arata adevarata Busuioaca de Bohotin. Ei stiau ca trebuie sa fie roz spre rosu. Strugurele de Busuioaca este rosé. Am pus prima data 5 ha de Busuioaca, am facut selectie din mai multe varietati de butuci si am trimis altoi în Italia. Italienii pun portaltoi. In toamna, primim 200.000 de fire pentru plantare. Acolo facem altoirea fiindca nu avem conditii în tara", spune fermierul.
E scump, dar nu are varianta mai buna si apoi nu vrea sa riste. "Cel mai important lucru într-o vie este materialul saditor. Am lucrat cu pepiniera Mercier din Franta în primul an si nu am avut necazuri. Este cea mai mare pepiniera din lume. Acum lucrez cu o firma din Italia, care are specialisti si laboratoare".

In numele trandafirului

La capat de rand, a plantat cate un trandafir. Aceasta floare e foarte sensibila la fainare. Daca este atacat trandafirul, peste trei zile apare boala si la vie. Asa afla fermierul ca trebuie sa faca tratamentele. Busuioaca de Bohotin este mai pretentioasa la îngrijire. E de mare mirare ca din acest pamant lutos Busuioaca poate rafina arome diafane de trandafir, cu o aciditate redusa.

Pusa pe acelasi pamant, Zghihara este însa mai aspra, cum suna si cuvantul cu origine necunoscuta. Unii spun ca vine de la "a zghihui". Este vinul pentru diabetici. Un soi indigen, care a scapat de filoxera. Este din aceeasi familie cu Galbena de Odobesti. Se cultiva numai la Husi. Un vin cu aciditate foarte mare, de cursa lunga. Multi oameni îl cumpara fiindca nu are glucide. Nicolae Ceausescu si Nicolae Vacaroiu îl preferau.
Soiurile autohtone romanesti au mari sanse sa se mentina pe piata. "Daca vreti sa intrati pe piata noastra, trebuie sa veniti cu soiurile voastre pentru ca noi stim ce înseamna Sauvignon si celelalte," ne spun strainii. Avem soiuri cu care putem iesi oricand: Grasa de Cotnari, Zghihara de Husi, Feteasca Regala, Feteasca Neagra. Portaltoii sunt internationali, aceiasi pe care i-am folosit si noi înainte de 1989. Noi stabilim daca vrem portaltoi cu radacini adanci, pentru a rezista la seceta", spune Dulute.

Tehnologie pentru recoltare mecanica

Constantin Dulute a plantat toata via pe stalpi de metal, cu sarme duble din otel inox, flexibil, cu resort langa fiecare stalp pentru cresterea elongatiei. Aceasta tehnologie face posibila recoltarea mecanica. "Greu este recoltatul. In 2013, a plouat doua saptamani continuu la recoltare. Avem nevoie de 100 de oameni pe zi. Noi am testat o masina de recoltat si mai asteptam 5-6 din Franta. Dupa ce trece de anul al cincilea, via se maturizeaza si se poate culege mecanic, fara riscuri", spune fermierul. »

• < Prev
• Next >