„Introducerea tarifelor de către ameri­cani pentru produsele fabricate în China a generat un surplus mare de produse ale brandurilor de lux care produc în Asia şi care nu mai pot exporta pe piaţa americană pentru că produsele au devenit extraordi­nar de scumpe şi atunci inundă piaţa euro­peană. Este o presiune foarte mare asupra marilor branduri internaţionale pusă fix de producţia lor din Asia şi care se varsă acum masiv în Europa pentru că este al doilea continent care poate să îşi permită să plătească acest gen de produse. Oferta este cu preţuri mult mai mici decât preţurile pe care le oferă brandurile care au comandat acele pro­duse“, spune Irina Schrotter, prezentă în cadrul emisiunii ZF 15 minute cu un antreprenor, un proiect Ziarul Financiar şi UniCredit Bank.

Antreprenoarea este de părere că astfel de mişcări vor avea efecte negative asupra businessurilor din domeniul modei de lux. Totuşi, o astfel de tendinţă ar putea avea şi rezultate pozitive dacă brandurile îşi vor muta producţia din Asia către Europa, iar România ar putea avea de câştigat din ast­fel de schimbări. Irina Schrotter precizea­ză că brandurile care şi-au concentrat pro­ducţia în Uniunea Europeană vor avea de câştigat după ce va trece acest val şi se vor consuma toate stocurile de produse reali­zate în China.

„Suntem în acest efect care poate realmente pulveriza foarte multe branduri mari care s-au bucurat să producă în Asia, cu o mână de lucru mai ieftină. Acum, se în­toarce împotriva lor politica asta. Este însă un câştig pentru brandurile care au ţinut ca produsul lor să fie făcut în Europa, să fie cu adevărat produs în Uniunea Europeană. După ce va trece acest val şi se vor consuma aceste stocuri, care au inundat piaţa euro­pea­nă şi nu numai, vom vedea cine va rămâne pe piaţă activ şi ce se va alege de moda de lux“, adaugă ea.

Irina Schrotter administrează în pre­zent două fabrici de textile, potrivit celor mai re­cente date. Una dintre ele este dedi­cată bran­dului propriu, iar cealaltă produce în sis­tem lohn. Ea spune că mixul acesta reprezin­tă cea mai bună modalitate de a funcţiona într-o piaţă precum cea din România.

Pe lângă problemele din industria mo­dei europene, piaţa locală se confruntă şi cu incertitudinea economică care s-a resim­ţit în prima parte a acestui an, urmată de creş­terea taxelor anunţate de actualul gu­vern, care va lovi nu doar mediul de afaceri, dar şi consumatorii. Antreprenoarea speră ca, în acest an, să ajungă la break-even.

„În România se adaugă şi acel dezechi­li­bru dublu al balanţelor statului, atât un dezechilibru ca deficit bugetar, cât şi de balanţă comercială, ceea ce ne face să fim destul de rezervaţi privind previziunile pen­tru a doua jumătate a anului şi nu doar pe noi, antreprenorii din zona întreprinderilor mici şi mijlocii. Ce e mai îngrijorător e că pare că şi corporaţiile care nu se bazează doar pe bugetele din România au cam aceeaşi atitudine“, spune ea.

Intertitudinile economice percepute de consumatori se resimt imediat în vânzările brandului antreprenoarei, având un public format din femei din lumea antreprenoria­tului sau conectate la ce se întâmplă în zona economică şi de business.

Irina Schrotter şi-a început activitatea antreprenorială după ce a terminat Facul­tatea de Medicină Generală la Iaşi, în pro­mo­ţia 1989. A lucrat un an ca medic stagiar la Spitalul de Urgenţă din Iaşi, apoi, în contextul apariţiei Legii privatizării, şi-a dat seama că trebuie să încerce să facă altceva.

De modă a fost atrasă încă din studenţie şi a decis să îşi deschidă o mică firmă în acest domeniu.

Astăzi, brandul Irina Schrotter este prezent pe cinci magazine din România şi unu în Lugano, în Elveţia. De asemenea, există şi clienţi care cumpără piese fabricate în Iaşi pentru magazine multibrand din lume.

Designerul român este acţionar în mai multe companii, care au activităţi în domenii precum imobiliare, producţie de textile sau saloane cosmetice, însă printre cele mai importante în privinţa cifrei de afaceri sunt Confecţii Integrate Moldova şi Exclusiv Comp, potrivit datelor de la Registrul Comerţului. Prima operează fabrica în lohn, iar cea de-a doua brandul propriu. Cele două companii au avut afaceri de peste 45 mil. lei în 2024, potrivit datelor Ministerului de Finanţe.

Sursa: zf.ro

• < Prev
• Next >