Grupul CONEX construit de Ioan și Tereza Prisecaru este de la începutul anilor 2000 industriaşul nr. 1 al Iaşului după ce a preluat de la stat 4 fabrici în Iaşi, o platformă la Săvineşti şi una lângă Braşov. Business-urile au tot crescut în ultimii ani ajungând ca în 2018 să se realizeze o cifră de afaceri de peste 100 milioane euro și exporturi pe 5 continente. Numai pe firma Conex Distribution se vând soluţii auto în Africa (Egipt, Maroc, Algeria,Tunisia, Kenya), America de Sud (Mexic, Panama, Uruguay, Argentina, Bolivia, Brazilia, Columbia, Ecuador), Asia (India, Iran, Rusia și alte țări fost sovietice), Europa (Marea Britanie, Belgia, Bulgaria, Franţa, Germania, Italia, Polonia, Serbia, Turcia) și Orientul Mijlociu. În prezent grupul Conex are peste 1000 de angajaţi care fac producţie industrială la Iaşi și alți 500 de angajați care activează în diverse domenii (consultanță, imobiliare, servicii ș.a.). Familia Prisecaru are însă active extrem de valoroase și pe piaţa imobiliară (a încurajat-o la asta şi tranzacţia prin care a vândut pentru 7.000.000 euro terenul pe care s-a construit complexul Carrefour - Felicia). Toate aceste afaceri au împreună o valoare de piață de minim 60.000.000 euro, valoare care-i plasează pe Ioan și Tereza Prisecaru pe locul 7 în topul celor mai bogați ieșeni. 

Business-ul duduie dar Tereza a ajuns la închisoare
 Anul 2018 a început cu un veritabil tsunami, Tereza Prisacaru fiind încarcerată la Penitenciarul pentru femei de la Bacău după ce a fost condamnată la o pedeapsă de 5 ani. Procurorii susținuseră că TESS Conex câștigase ilegal 3 licitații la Nuclearelectrica și obținuse astfel circaq 3 milioane euro. 
       

Pentru a obține clemența Justiției în vederea eliberării condiționate la termenul minim prevăzut de lege, TESS Conex a plătit integral prejudiciul stabilit de instanță – 13,49 milioane de lei. Ținând cont de achitarea oprejudiciului dar și de alți factori, avocații susțin că Tereza Prisecaru ar putea executa doar jumătate din pedeapsă. Oricum, prin suma achitată, Tereza a intrat în Topul celor mai mari cinci prejudicii recuperate de statul român în urma unor dosare DNA.
        

În ciuda condamnării și a sumei uriașe achitate, grupul CONEX a avut un an excepțional, ceea ce arată că business-ul fondat de soții Prisăcaru are totuși baze extrem de solide. Ca dovadă, grupul CONEX a depășit în premieră o cifră de afaceri anuală de 100 milioane euro. Locomotiva a fost, la fel ca în ultimii ani, Conex Distribution SA, firma specializată în comerţul de piese şi accesorii pentru autovehicule încasând anul trecut circa 255 milioane lei, potrivit unor surse din interiorul grupului.  

Au plecat de la sapă
Soții Prisecaru au copilărit la țară și acolo au învățat ce înseamnă munca grea. “Am fost a doua din cei nouă copii ai unei familii de ţărani din satul Răchiteni, comună Mirceşti. Eram baieţoasa, obraznică, plină de vânătăi şi oase rupte. Că elevă, pentru mine vacanţele însemnau munca”, a povestit la un moment dat Tereza Prisecaru. “La Gostat – în spatele tejghelei, la lopătat grâu, pe câmp, la cules, sau în spatele războiului de ţesut, alături de bunica”, a detaliat ea acum mai bine de 10 ani.

Susţinea tot atunci că a devenit independentă financiar de la 14 ani, când a început singură să-şi plătească internatul la liceu. Obsedată de sărăcie şi bani, nici în facultate nu a stat cu manile în san: “Eram în primii ani la Ştiinţe Economice. Am vândut cursuri, iar clienţii mei erau studenţii de la fără frecvenţă. Preţul varia în funcţie de disciplină de studiu. Un curs era cam 70 de lei în 1980”.
        

Acelaşi traseu la urmat şi Ioan Prisecaru dar cu un mare şi foarte important bonus: el a făcut judo, sport la care a excelat (a fost campion naţional) şi care i-a modificat decisiv modul de viaţă. “Sportul pe care l-am făcut a avut în viaţa mea un efect mai mare decât l-a avut facultatea”, a mărturisit "Nelu" într-unul din extrem de rarele interviuri acordate presei locale. 

Imperiu pornit de la taximetrie
Până în 1989 soţii Prisecaru locuiau cu cele două fete gemene într-o garsonieră primită de la Clubul Sportiv. El era electrician, iar ea economist. De afaceri s-au apucat în iulie 1990, când au luat o Dacie 1300, albă, pe care au şi băgat-o la taximetrie. Pentru că piaţa înghiţea acest serviciu, soţii Prisacaru au pus la bătaie toate economiile, s-au împrumutat la rude, (ei spun că au făcut şi un credit) şi au adus din Ungaria câteva Dacii second hand. Au ajuns în doi ani la 12 maşini la stradă, apoi 17, având cea mai mare flotă de taximetre din Iașul primilor ani de după Revoluție. 
       

Pentru că Daciile ungurești erau, pe fond, tot Dacii și se stricau des, afacerea pierdea încasări serioase, așa că soţii Prisacaru au copt rapid o altă afacere, mai mare.

Primul salt : producţia de piese auto
În 1993 au făcut o firmă de producţie a pieselor auto, Tess Conex. Într-un material de imagine apărut în presă locală soţii Prisecaru spuneau că ideea acestei firme a fost a unui taximetrist rămas fără carnet, care se lăuda că poate face feţe de portieră. "Se lucra pe genunchi şi tăiau tabla cu foarfecele. Nu aveam nimic mecanizat. Totul era manual. Pentru că profitul era foarte mare - 50-100% - am închiriat de la Agromec Ciurea jumătate de hala, la subsolul clădirii", spunea Tereza. Taximetristul cu ideea ar fi primit cadou din partea familiei Prisecaru o Dacie. Nimeni nu-i mai ştie însă numele. Afacerea însă mergea brici, pentru că mastodonţii industriali nu-şi pierdeau vremea cu bucăţele de piese pentru Dacii ci cumpărau de la alţii. Ca atare, Tess Conex a strâns rapid primul milion de lei, bani reinvestiţi imediat pentru utilare. "În 1994, o secţie întreaga de la Tehnoton a fost angajată la Tess Conex. Am început crearea de ştanţe şi matriţe", a susţinut Tereza Prisecaru.

Rapid apare şi afacerea vopselelor
Deşi aveau tot mai multe comenzi pentru piese, câştigurile nu erau tocmai cele scontate. Asta pentru că se pierdea mult timp pentru vopsit, nefiind nimeni care să producă vopsele specializate. "În 1996 am cumpărat un teren la Miroslava şi am început să facem într-o hală grund pentru portiere. Aşa s-a născut Conex - compania de vopsele. Nu erau atât de multe firme străine pe piaţă, aşa că ne-am apucat de producţie pentru alţii", a povestit Tereza Prisecaru. 
        

Banii au venit în valuri, soţii Prisecaru admiţând că atunci au numărat primul miliard de lei.

Favorizaţii privatizărilor
În următorii ani, firmele din grupul Conex s-au dezvoltat puternic, dar patronul încă nu ajunsese un actor de primă mâna pe piaţa Iaşului. A scos capul însă în anul 2000, când a cumpărat fabrica IPA, actuala ASAM. Gurile rele spun că pentru câteva ore fabrica a fost în mâinile lui Ioan Zapodeanu, celebru şi influent speculant imobiliar dar un necunoscut pe acea vreme. Ioan Prisecaru ar fi apelat atunci la pilele sale din PD (se zvonea că e un apropiat al lui Petre Roman) şi aşa ar fi pus mâna pe fabrica de piese auto.  La nivel oficial însă Prisecaru a dat 14 miliarde lei vechi şi a achiziţionat o firmă ce avea să fie în următorii ani unul din cele mai bune motoare ale grupului Conex. 
        

Succesul achiziţiei a venit rapid, aşa că în 2001 soţii Prisacaru şi-au permis primul concediu în străinătate în Cipru şi şi-au luat primul Mercedes.

PSD a fost boom-ul
În anii guvernării PSD din perioada 2000 - 2004 însă soţii Prisacaru au dat marile lovituri. Au cumpărat, rând pe rând, fabrici precum Sinta, Agmus, Adimet, firma Autotransport, institutul de cercetare Presumproiect, o platformă industrială la Săvineşti, o alta la Braşov, plus numeroase alte active. Bonus, au achiziţionat indirect, la preţuri mult subevaluate, proprietăţi imobiliare care apoi s-au dovedit adevărate mine de aur. Exemplul cel mai relevant este terenul Adimet - 7 ha vândut în 2005 pentru aproape 8 milioane euro. Ca să aveți adevărata dimensiune a acelei afaceri, precizăm că pe atunci cu acești bani se putea contrui un mall întreg (spre exemplu Iulius Mall Iași a fost ridicat în 2000 cu 6.000.000 dolari).

După privatizări, compensări
O altă afacere fabuloasă făcută în acei ani de proprietarii grupului CONEX a fost sistemul de compensări. Pentru că statul era rău platnic și se adunau arierate uriașe în diverse domenii, Ioan Prisecaru a inventat practic o bursă care se ocupa de recuperarea datoriilor. O firmă putea lua energie electrică în contul datoriilor, alta putea lua motorină, alta ciment şi tot aşa. Bursa lui Nelu învârtea toate aceste "bartere", evident că în schimbul unui comision consistent, până era toată lumea mulţumită că recupera ceva. "Era o fabrică de bani. Făcea măcar un miliard pe zi", a povestit un fost angajat implicat direct în această afacere.  

PNL şi PDL au consolidat imperiul
În anii 2005-2008 familia Prisecaru a dat marile lovituri imobiliare. Sute de hectare din Iaşi sau jurul oraşului au ajuns în proprietatea acesteia în marea majoritate a cazurilor fiind vorba de retrocedări. Dacă pentru un om obişnuit poate dura şi 10 ani recuperarea unei bucăţi de pârloagă, familia Prisecaru obţinea la foc automat toate proprietăţile pe care punea ochii. Asta în condiţiile în care liderii locali ai PNL şi PDL efectiv se chinuiau să intre în graţiile lui Ioan şi Tereza Prisecaru, acceptând plasarea în posturi cheie a unor apropiaţi ai familiei. Aşa a fost posibil ca o bună bucată de timp subprefect responsabil cu retrocedările să fie Florin Ungureanu, fost director în cadrul Conex, iar la Primărie o sumedenie de consilieri locali şi funcţionari erau şi ei "de-ai casei".
       

Mecanismul a funcţionat ceas, dar uneori a dat rateuri răsunătoare, cel mai bun exemplu fiind dosarul Floarea Dănescu. Aici 20 de hectare au fost plimbate de la fosta Ferma Carpaţi din Păcurari la Movileni, de la Movileni la Podgoria Copou iar de acolo la Staţiunea de Cercetări Viticole din Copou, zona unde acum metrul pătrat de teren este de peste 300 euro. Povestea a răbufnit însă în presă (din motive încă neelucidate complet) iar afacerea a picat. Mulți au legat apoi sinuciderea subprefectului Ungureanu de trimiterea acestui dosar către DNA.

Criza a reaşezat business-ul Conex
Când a izbucnit criza afacerile familei Prisecaru au devenit mult mai liniştite. Nu s-a mai cumpărat nici o fabrică, ba chiar s-au lichidat unele active iar numărul de angajaţi a scăzut serios, Conex pierzând temporar titlul neoficial de cel mai mare angajator local. E drept, s-au continuat investiţiile – circa 5.000.000 euro au fost folosite în anii 2009-2011 pentru achiziţia de utilaje moderne la ASAM ori alte firme din grup, cel mai adesea în cadrul unor programe cofinanţate de UE ori de guvernul României. Per general cifrele raportate la ministerul de Finanţe arată însă că grupul Conex a fost atins serios de criză, o cifră de afaceri de 60 milioane euro anual cât se vehicula prin 2006-2007 fiind în 2012 un vis.

Dosarul penal a stimulat performanţa
Paradoxal, după ce Tereza Prisecaru a început să fie anchetată penal (în 2010), afacerile familiei au avut iar creşteri spectaculoase. Dacă în 2009 aduceau prosoape şi alte "ace, brice şi carice" din China pe care le vindeau oriunde doar pentru a avea cash-ul necesar supravieţuirii, din 2011 Prisecarii au prins aripi şi făceau iar industrie la scară mare. ASAM-ul a redevenit furnizor de bază pentru fabrica Dacia, fabrica de scule a început şi ea să vândă bine iar explozia a venit de la distribuitorul de pieţe auto - Conex Distribution. S-a ajuns ca doar cele 3 fabrici şi distribuitorul să producă venituri anuale de 70 milioane euro (în 2015) apoi aproape 90 milioane (2016) iar anul trecut s-a depășit pragul de 100 milioane euro. Şi asta în condiţiile în care DNA obstrucţionase serios business-urile familiei prin sechestre, indisponibilizări şi, mai ales, reclamă negativă în piaţă. Afacerile CONEX erau însă atât de solide încât au trecut peste toate şicanele procurorilor.

Legături politice foarte bune
Succesul nebun în afaceri a fost pus deseori pe seama «spatelui » politic. Ioan Prisecaru a ştiut să-şi cultive relaţii excelente cu toţi oamenii politici influenţi din Iaşi, fie ca aceştia au fost Vasile Lupu, Dan Constantin Vasiliu, Ion Solcanu, Gheorghe Nichita, Relu Fenechiu, Dan Cârlan sau alţii. Sunt de notorietate relaţiile extrem de apropiate pe care le aveau cu soţii Solcanu, cărora le făceau vizite dese şi de la care primeau invitaţii la petreceri de familie. La fel a fost şi cu Relu Fenechiu, soţii Prisecaru fiind unii din puţinii invitaţi locali la nunta secretă a liberalului de la Viena. În privinţa PDL-ului lucrurile stăteau şi mai bine, şefii PDL pe judeţ şi cel pe municipiu - Dan Cârlan şi Petrică Movilă - fiind simpli executanţi în fata patronilor Conex.

Neagă spatele politic
În ciuda evidenţei, soţii Prisecaru au respins vehement orice apropiere de vreun partid sau politician: "Am fost curtaţi de multe partide, dar am considerat că nu este bine ca politica să se amestece cu afacerile", afirma Tereza Prisecaru.  Asta nu înseamnă că familia Prisecaru nu a fost în miezul Puterii. Ba dimpotrivă, Ioan Prisecaru fiind liderul celebrului G5, grupul care a influenţat foate mult destinul Iaşului în anii 2000. De prin 2012 însă soţii Prisecaru au devenit foarte retraşi, inclusiv din jocurile de putere de la nivel local.

Conex - incubator de politicieni
Până în 2012 însă grupul Conex a fost un adevărat cuibar de politicieni. Pe piaţa se ştie că Ioan Prisecaru este printre creatorii fostului primar Gheorghe Nichita, afacerişti cu care am discutat spunându-ne de mai multe ori ca "încă de prin 2002 Nelu ne invită să ne coalizăm pentru a-l face primar pe Gigi". Pe lângă fostul primar, livrat PSD-ului, patronul grupului Conex i-a mai păstorit pe fostul deputat PDL Nicu Paduraru (anterior fost prefect PNL), deputatul PDL, actual PMP, Petrică Movilă, fostul subprefect PD Florin Ungureanu, europarlamentarul PSD Cătălin Ivan şi o sumedenie de consilieri locali, judeţeni ori primari de comune.

Grupul de firme Conex - aspirator de poliţişti
Un alt aspect determinant pentru anvergura grupului Conex o reprezintă o anumită categorie de angajaţi - foştii poliţişti sau oameni proveniţi din serviciile de informaţii. Din datele pe care am reuşit să le probăm, la grupul Conex au fost aduşi în timp fostul şef al Miliţiei pe municipiu - colonelul Năftic, fostul şef al Poliţiei Grigoriu (detaşat apoi la cabinetul deputatului Movilă), fostul prim locţiitor al Poliţiei judeţene - Stefaroi. Firesc, în cadrul grupului, a apărut şi o firmă care se ocupa de protecţie şi pază.

Visa o universitate de soft, dar a vândut calculatoare de 100 mld într-o singură zi
Până la dezvăluirea de către DNA a afacerilor de la Nuclearelectrica, soţii Prisecaru au dat lovituri extrem de profitabile pe seama statului, lovituri la care alţii nici nu visează. Pe lângă deja celebrele comenzi făcute de CFR pentru vopsea (se spune că CFR-ul avea stocuri pe 5 ani), amintim contractul semnat cu Electrica pe 1 decembrie 2004 (adică de ziua naţională), contract de aproape 170 miliarde lei pentru piese auto sau contractul semnat cu Centrala Atomoelectrică de la Cernavoda în aceeaşi perioda de timp. Soţii Prisecaru au vândut centralei calculatoare şi soft de 120 miliarde (cca 3.000.000 dolari), asta în condiţiile în care nu se făcuseră până atunci remarcaţi pe acest segment de piaţă. E drept, cu câteva luni înaine, la preluarea Sinta SA, Ioan Prisecaru anunţase că va înfiinţa o universitate de soft.

Contracte cu regiile Primăriei
Pe vremea când primarul Iaşului era Constantin Simirad, firmele grupului Conex aveau puţine contracte cu regiile Primăriei. Brusc însă, după cocoţarea lui Gheorghe Nichita pe funcţia de primar, comenzile au crescut zdravăn, RATP cumpăra şină de la ASAM (e drept ca o plătea târziu, dar bani erau şi ăia), Citadin şi Salubris luau sare tot de la grupul Conex, iar CET-ul a fost aproape de a cumpăra cărbune adus tot de una din firmele lui Ioan Prisecaru. Proprietarul Conex a prins apoi şi o bucăţică din tortul de 18 milioane de euro pregătit de Primărie pentru modernizarea iluminatului public.

Au curs SAPARD-urile
O afacere extrem de bănoasă, venită tot pe filiere de stat a fost programul SAPARD. Firmele lui Ioan Prisecaru au prins mai multe lucrări de milioane de euro pentru reparaţii de drumuri, asta deşi grupul sau nu se remarcase până în 2002 prin aşa ceva. În ciuda strădaniilor de a ţine ascuns mersul lucrărilor, ziarele şi televiziunile locale au făcut scandal,arătând că drumuri preluate de firma lui Ioan Prisecaru nu sunt deloc OK, ba chiar unul din subcontractori l-a dat şi în judecată pe patronul grupului Conex. Scandalurile au dispărut însă repede. Apoi firme din grupul Conex s-au specializat pe canalizări, prinzând lucrări importante cu finanţare de la Ministerul Mediului (unde secretar de stat a fost PDL-istul Cârlan) sau pe diverse programe europene.

Singurul domeniu în care a dat chix: distribuţia auto
Singurul domeniu în care Ioan Prisecaru nu a reuşit să se impună a fost cel auto. În 2005 familia Prisacaru a preluat distribuţia mărcii Citroen pe Iaşi, anunţând planuri extrem de ambiţioase: show-room de 2,5 milioane euro şi o eventuală extindere în Moldova. În fapt nu s-a făcut mare lucru, afacerea fiind preluată doar pentru a semnala premierului de atunci - Călin Popescu Tariceanu (distribuitor naţional al Citroen) - cine e omul lui la Iaşi. Cum în iunie 2007 firma lui Tariceanu a fost retrogradată de Citroen la rangul de simplu dealer, francezii deschizând propria firmă în România, Prisecaru a vândut imediat show-room-ul către dealerul Honda, afacere din care obţinut tousi un profit frumos - aproape 2 milioane euro.

Ioan Prisecaru: „soţia e creierul economic al întregii afaceri"
Deşi în mod curent presa îl scoate în faţă pe Ioan Prisecaru, acesta a recunoscut la un moment dat că responsabilităţile sunt delimitate altfel în grupul său de firme: "Eu mă ocup de strategia de dezvoltare, iar soţia, fiind deosebit de prudenţă, este creierul economic al întregii afaceri. Fără ea nu aş fi realizat nici jumătate din ceea ce există. Din acest motiv, cred că, uneori, în afaceri femeile sunt mai bune decât bărbaţii", a declarat Ioan Prisecaru acum câţiva ani unui ziar local. În ultimii ani însă ambii soţi Prisecaru s-au ocupat mai mult de problemele puse de DNA, dar chiar şi aşa afacerile au mers din ce în ce mai bine. 

Tereza Prisacaru a fost băgată în faţa la o coafare a lui Solcanu
În 2004, Ziarul de Iaşi anunţa brusc o mare lovitură de afaceri a lui Ion Solcanu: Dumnezeul de atunci al Iașului cumpărase 3 hectare de teren pe Bucium şi le revânduse la nici o lună cu un preţ mult, mult mai mare. Ideea era că se asigură un venit la vedere de cca 100.000 de dolari, bani care să justifice sursa din care senatorul finanţa construcţia unei case faraonice la Valea Lupului. Numai că vânzătorul iniţial al terenului era Cezar Caluschi, apropiat al lui Gh. Nichita şi al lui Solcanu, iar cumpărătorul ulterior al terenului era Tereza Prisacaru. Stratagema duhnea de la distanţă a aranjament şi a arătat limpede „geniul" lui Cezar Caluschi, cel despre care s-a aflat mai târziu că ar fi autorul moral al acestei „lovituri de imagine". Tot de numele Solcanu e legată şi vânzarea terenului pe care a fost construit primul Carrefour din Iaşi. Actele au fost parafate, coincidenţă, la cabinetul notarial al Ioanei Solcanu.

A vrut o fabrică în China şi reactor la Cernavoda
Printre planurile soţilor Prisecaru au fost şi două proiecte extrem de ambiţioase. Cel mai grandios a fost implicarea în contruireaa reactoarelor 3 şi 4 la centrala de la Cernavodă. Vreo doi ani, doua firme din grupul Conex au parcurs pas cu pas procedura de înscriere şi omologare, dar în 2007 soţii Prisecaru au renunţat la afacere. Ulterior și Guvernul a abandonat planul pentru un orizont de timp neprecizat. O altă investiţie de anvergura ar fi fost o fabrică în China. Conştient că forţa de muncă este extrem de ieftină acolo, Ioan Prisecaru a vrut să ridice o fabrică de confecţii, dar distanţa mare faţă de România l-a convins totuşi să renunţe la idee. A importat însă cantităţi imense de chinezării pe care le-a comercializat în ţară şi care i-au asigurat în anii crizei economice cash-ul necesar supravieţuirii. 

Băgat în afacerea Panama Papers 
La izbucnirea scandalului s-a crezut că singurul ieşean care a deţinut o companie off-shore prin intermediul avocaţilor panamezi de la Mossack Fonseca era un cumnat al Terezei Prisecaru, dar ulterior au apărut informaţii noi. Potrivit datelor scurse din arhiva casei de avocatură panameze, ieşeanul Marcel Rediu, în prezent funcţionar public, fiind angajat la Centrul Regional pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale Nord-Est, a deţinut prin firma sa Cesiu SRL, acţiunile societăţii Cesaro Trading Ltd. 
         

Rediu a lucrat la firme din grupul Conex şi, după ce s-a căsătorit cu sora Terezei Prisecaru, Marcela, a devenit un angajat important pentru afacerile soţilor, dovadă fiind şi faptul că acum locuieşte vis-a-vis de proprietatea familiei Prisecaru din Miroslava. Rediu deţinea din 2007 acţiunile off-shore-ului Cesaro Tra­ding Ltd prin Cesiu SRL, însă din documentele făcute publice nu reiese foarte clar pentru ce era folosită această companie.  Ziarul de Iași a urmărit câteva fire și a descoperit că Rediu a obţinut în nume personal, până în 2011, venituri din dividende în cuantum de circa 1,3 milioane lei, pentru care societatea Cesiu a plătit impozitul aferent de aproximativ 200.000 lei. Ioan Prisecaru a catalogat afacerile, de altfel perfect legale, ca fiind de domeniul trecutului şi a ţinut să precizeze că firmele sale au în acest moment banii în sistemele financiare şi bancare din ţară.

Finanţează "pe şestache" acţiuni umanitare
Dacă la începuturile afacerilor soţii Prisecaru aveau arici la pungă, de prin 2010 au devenit mai generoşi cu cei care apelau la ei în situaţii limită. Accidental am aflat de mai multe donaţii şi ajutoare făcute cu discreţie, fără tam-tam, ceea ce arată o schimbare radicală de optică. Chiar şi în viaţa personală au făcut schimbări majore: dacă în 2007 Tereza îşi permitea să spargă peste 100.000 de euro pe un Maserati, în ultimii ani au renunţat la cheltuieli extravagante. Ba chiar Ioan Prisecaru a început să scrie cărţi şi finanţeze alte acţiuni culturale, fără să se laude vreodată cu asta. De asemenea, sponsorizează constant echipele locale de judo, sportul său de suflet. 

• < Prev
• Next >