Ieşeanul Constantin Duluţe a primit de la stat subvenţii de 17.000.000 euro în campania agricolă ce a început la sfârşitul anului 2015 şi s-a finalizat în septembrie 2016. Suma încasată de SC Agricost Iaşi în 2016 este cu 65% mai mare faţă de cea primită în campania anterioară. În campania 2014, fermierul ieșean a încasat 10,3 milioane de euro.

Pe locul al doilea în clamsamentul fermierilor care au obţinut cele mai mari subvenţii în Campania din 2015 se află firma controlată de Ioan Niculae, Intercereal - 8,6 milioane de euro din subvenţii agricole. Pe locul 3 este italianul Martini Luciano, proprietarul firmei Emiliana West Rom din judeţul Timiş. Italianul a primit, în campania 2015, subvenţii în valoare de 6,6 milioane de euro, faţă de 1,8 milioane de euro în campania 2014.

Pe locul al patrulea în topul fermierilor cu cele mai mari suprafeţe agricole se află Laoun Youssef şi Sarkis Sarkis, prin firma Maria Trading din Călăraşi. În campania 2015, cei doi acţionari au obţinut o subvenţie de la APIA de 3,8 milioane de euro.
O altă companie agricolă din Ialomiţa care a primit o subvenţie semnificativă pentru suprafeţe agricole este compania Zimbrul. Firma a încasat, în campania 2015, peste 3 milioane de euro, în creştere cu 66% faţă de campania anterioară.

Ce afacere are Duluţe pe mână

Principalul activ al SC Agricost Iași îl reprezintă 56.000 de ha din Insula Mare a Brăilei, cel mai bun teren agricol din România. Firma deține un parc de sute de tractoare de până la 300.000 euro bucata, combine a 200.000 euro bucata precum și alte utilaje agricole extrem de scumpe. Firma mai deține o instalație de irigații unicat în Europa, e vorba de sistemul de țevi și pompe ce udă Insula Mare a Brăilei, sistem de irigații evaluat de specialiști la peste 30.000.000 euro.

Prin SC Agricost Duluţe a încasat în 2015 circa 70 de milioane de euro. Firma a produs doar în Insula Mare a Brăilei circa 300.000 de tone de cereale în 2015 dar a înregistrat un profit de "doar" 8.000.000 euro. Spunem "doar" pentru că în 2014 aceeaşi firmă obţinuse un profit de 12,7 milioane de euro. "Anul 2015 nu a fost un an prea bun pentru fermierii români. Mulţi au probleme financiare din cauza preţurilor reduse. Anul trecut preţul la cereale a fost mic, iar acest lucru s-a suprapus peste un an agricol slab. Costurile de producţie au fost, în medie, cu 15% mai mari comparativ cu 2014, dar preţurile (de vânzare n.red) au fost mai mici", a explicat Duluţe pentru economica.net.
Duluţe mai deține zeci de ferme în Neamț, Vaslui și Iași, plus zeci de mii de hectare de teren arabil în toată țara.

Agricost Iaşi a fost o enigmă mulţi ani

Prima dată când am aflat de averea fabuloasă a ieşeanului Duluţe era în 2012. Atunci am cerut detalii de la adevăraţii "jupâni" ai pieţei locale din acest domeniu. Dar nimeni nu a părut să ştie nimic, ceea ce a ridicat şi mai multe semne de întrebare
"Agricost? Nu-mi spune nimic. Ce-i asta? O asociaţie?", a spus Lucian Apostol, preşedintele celui mai mare grup din industria alimentară din Iaşi, grupul Kosarom. "Nu ştiu cine-i Agricost şi pe cine are în spate?", a declarat şeful centrului regional APIA din 2012, Liviu Bulgaru. Un alt specialist în agricultura regională, fostul deputat Vasile Mocanu, a ridicat şi el din umeri. "Habar n-am. Agricost? Poate Agricola? Nu e Agricola (mare firmă din Bacău .n.n.)? Nu ştiu"

Acţionarii din scriptele oficiale

Potrivit Registrului Comerţului, proprietarii SC Agricost Iaşi sunt Constantin Duluţe şi olandezul Lijckle Kuipers. Ei sunt deci, pe hârtie, "mogulii" agriculturii româneşti. Numai că realitatea e alta. Duluţe a fost multă vreme omul scos la înaintare de Culiţă Tărâţă, adevăratul guru al agriculturii. Tărâţă a murit însă în 2014 aşa că Duluţe a rămas la butoane.

Olandezul Kuipers apare ca acţionar şi la Primo Cezar Braşov, ferma care deţine cel mai mare număr de bovine din România - 3.000.

Cine-i Duluțe

Născut la Cotnari, Duluțe s-a stabilit la Bârlad. Între 1984 și 1996 a fost director la SC "Agrocomplex" Bârlad, iar între 1996 și 1999 a fost directorul Direcției Agricole "Vaslui". A revenit apoi la Agrocomplex, de unde a fost fugărit de Porumboiu. În anul 2000 Duluţe s-a angajat ca "specialist şi consilier personal" al lui Gheorghe Strungariu, președintele SC Cerealcom SA Vaslui. În mai puţin de un an, Dulute a devenit omul de bază al elveţienilor ce finanţau de fapt Cerealcom, mai exact Salco Grain AG. A fost nevoie de încă un an ca Cerealcom să intre în faliment iar Duluţe să preia, pe SC Salco Imobiliar SRL, tot business-ul lui Strungariu. Adică 1.000 de hectare teren arabil şi tot parcul de utilaje.

Lovituri ca-n Dallas

Cu banii de la afacerea Cerealcom Vaslui, Duluţe a trecut la afaceri de anvergură. La sfârşitul anului 2001 înfiinţează SC "Agricost" SRL în Iaşi. Peste doar câteva luni Duluţe apare din senin ca proprietar peste Ulvas Vaslui, cu 82,4% din acţiuni. Dar adevărata lovitură urma să vină.

Peste un an şi jumătate, adică în februarie 2004, Duluțe reușește să cumpere cea mai mare parte a activelor Insulei Mari a Brailei (IMB). Pentru 40 de ferme, terenurile de sub ele, numeroasele utilaje și masini din dotare, sediul central și singura trecere cu bacul peste Dunăre înspre IMB. În piaţă activele erau cotate, atunci, la peste 20.000.000 euro, dar statul român le-a dat pe doi lei.

Proprietar 8 ani fără a intra în posesie

În 2005 Duluțe dă în judecată Agenţia Domeniilor Statului și câștigă dreptul de a concesiona el IMB. Adică 57.000 de hectare extrem de fertil. În mod bizar, titularul de până atunci - firma TCE 3 Brazi a lui Culiță Tărâță - nu se jeluiește că pierde atâta avere, dar rămâne să o administreze. Firma ieșeană nu se chinuie să preia ceea teoretic obținuse în instanță, așa 8 ani a avut pe hârtie o avere uriașă dar n-a făcut nimic pentru a o primi în fapt. Abia în 2010, ADS a aprobat punerea in aplicare a sentinţei din 2005 a Tribunalului Braila. A notificat Agricost SRL să vină pentru semnarea contractului de concesiune prin atribuire directă, dar iarăşi Agricost a înţepenit suspect.

Cauza? Agricost exploata terenul cum voia, dar neavând contract ferm de concesiune nu plătea redevenţă.

Duluțe a fost omul de paie al lui Tărâță

Istoria afacerilor lui Culiță Tărâță arată că Agricost Iași a fost permanent umbrelă pentru decedatul șef al CJ Neamţ. Iar cum în ultimii ani Tărâță avusese mari probleme juridice cu Agenția Domeniilor Statului riscând să piardă tot ce a acumulat la Insula Mare a Brăilei, s-a căutat o soluție. Iar aceasta a fost transferarea celor mai importante active pe numele cuiva de încredere. Adică Duluțe, personaj care până atunci i-a fost un fidel locotenent. Presa specializată pe domeniul agricol remarca chiar că la mai multe evenimente publice Constantin Duluţe apărea alături de Culiţă Tărâţă părând să fie umbra acestuia.

"Culiţă Tărâţă nu este în spatele meu"

Prevalându-se de faptul că a preluat activele IMB la o licitaţie unde a fost singurul ofertant, Duluţe a susţinut că l-a deranjat pe Tărâţă şi că şi l-a făcut duşman pe acesta: "Probabil domnul Culita Tarita este suparat, necrezind ca se va prezenta cineva la licitatie in stare sa achite aceasta suma. Am avut relatii de afaceri de mica anvergura pina in prezent cu firmele sale. Nu se poate spune ca s-ar afla in spatele meu. Daca ar fi fost asa, fiind licitatie olandeza, se prezenta la licitatie si ar fi scazut pretul. Asa, am fost singur si am fost nevoit sa achit pretul de pornire", a spus la un moment dat Constantin Duluţe.

L-a cununat pe băiatul lui Tărâţă

Deşi s-a dat dincolo de gardul lui Tărâţă, Constantin Duluţe l-a cununat pe băiatul cel mare al acestuia. În septembrie 2006 George Tărâţă s-a căsătorit cu Adina, o tânără din Roman, după o nuntă tipic moldoveneasca, respectând toate obiceiurile locului - de la bărbieritul mirelui de către naş până la împodobitul miresei, şi de la vornicei călare care au condus trăsurile în care au defilat mirii, socrii și nașii până la aruncatul de către mireasă cu bucăți de cozonac în cele patru zări. Cine era nașul? Taman Duluțe.

Duluţe a ajuns şi la DNA după un tun de 40.000.000 euro

Patronul SC „Agricost” Iaşi a fost anchetat de DNA în decembrie 2005 fiind acuzat că a dat un tun imobiliar de peste 40 de milioane de euro. Lovitura a fost dată în 2001, când Duluţe era, oficial, un simplu angajat al lui Gheorghe Strungariu, patronul Cerealcom Vaslui. Ca să fie şi mai stranie afacerea, simplul salariat Duluţe a trecut-o în hârtiile de vânzare-cumpărare pe mătuşa sa, Anica Nacu, o bătrână ce avea atunci 80 de ani. Cu echivalentul a 2 Dacii 1310 fosta croitoreasă a cumpărat, evident că de la o firmă de stat, 94 hectare de teren la ieşirea din Bârlad pe DN 24 Bucureşti-Iaşi, teren care, la momentul anchetei DNA, valora 40 de milioane de euro. Pe lângă acel teren, pensionara necăjită a devenit proprietară şi peste numeroase gospodării-anexă, magazii, mori, sedii de birouri, cantine şi dormitoare.

Deşi era evidentă de pe Lună ţeapa, reprezentanţii firmei vânzătoare au acceptat ca plăţile subevaluate să se facă în trei rate egale.

În "buna" tradiţie a anchetelor din acei ani, dosarul a fost în cele din urmă îngropat.

Duluţe se vrea acum concurent al COTNARI-ului

De câţiva ani misteriosul mogul agricol cu rădăcini în Iaşi are la Avereşti (Vaslui) un adevărat combinat viticol - 570 de hectare de vie ce produc 1.000.000 litri anual.

"A fost ca o nostalgie intrarea mea în afacerea de la Avereşti. Am înfiinţat 100 de hectare de vie dupa revoluţie. În 2005, am cumpărat societatea din Avereşti, care era în pragul falimentului. După ce am cumpărat terenul, în 2010, am început investiţiile", a povestit Duluţe într-unul din rarele sale interviuri - evident că unul de imagine.

Motivul investiţiei ar fi unul sentimental: "Am crescut în via de la Cotnari. Tata avea vie, livadă şi pământ arabil", a spus în acel interviu.

Duluţe a pretins că în afacerea concurentă COTNARI-ului nu urmăreşte lovituri fabuloase, strategie exact opusă celei adoptate până atunci: "Viticultura este partea de sus a agriculturii. O pot practica numai oamenii cu pasiune. Vin nu poate face oricine. Cine investeste cu gandul ca va castiga maine, sa renunte. Aici trebuie sa investesti pe termen lung, sa ai rabdare si sa-ti placa. Mai ales, sa ai nervii tari. De cinci ani investesc în vie si nu am luat niciun leu de-acolo. Mai astept alti patru-cinci ani, pana va veni profitul. Investitia într-un hectar de vie este de minim 25.000 de euro", declara Duluțe.

• < Prev
• Next >